William Shakespeare - Sonetul 4 [Sonnet IV]
De ce să irosești ce-ai moștenit, / Splendoarea ta și ochii tăi frumoși, / Natura … →
De ce să irosești ce-ai moștenit, / Splendoarea ta și ochii tăi frumoși, / Natura … →
Eu sunt tatăl, de ești și tu, ia-ți fiul și-mbată-l cu viul din tine, / … →
Io mi-s bănățana, mândră și pogană / De-ai căuta în lume, nu-i alta ca mine … →
N-a mai rămas nimic, decât pământul, / Ar mai urma să-l vindem și pe el … →
Ne dă pământul pâine / Și fructe dulci și flori, / Și tuturor ne-mparte / … →
Sus în Apuseni mai arde vântul / Încins de boatele lui Iancu și-a Măriei / … →
Priviți, la est, când astrul grațios / Urcă pe cer, cu ochii, fiecare / Aduce-omagiul, … →
Vânt din miază-noapte începe să sufle / Chiar cerul își schimbă culoarea / Nici orizontul … →
Am ficior de fală-n sat și-n suflet mă simt bogat / Nici nu știu când … →
Grea e și inima mea, cui aș putea să mă plâng, / I-am învățat mai … →