Versuri corectate și adnotate
Rătăceam prin ploaie,Masca vieții, simțindu-mă înnebunit,Repede, deodată căzând din grație,Zilele însorite par foarte departe,Umbra Kremlinului mă micșorează,Mormântul lui Stalin nu-mi dă voie să fiu,Iar și iar și iar a venit,Îmi doresc doar ca ploaia să mă lase.Cum te simți (cum te simți)Cum te simțiCum te simțiCând ești singurȘi rece pe dinăuntru.Aici, abandonat în faima mea,Armaggeddonul … Citește mai mult
Am rătăcit prin ploaieMascându-mi viața și simțindu-mă nebunRapid și dintr-o dată grația și harul au căzutZilele cu soare par a fi departeUmbra Kremlinului mă sufocăMormântul lui Stalin nu mă va lăsa să fiu euDin nou și din nou a venitÎmi doresc doar ca ploaia să mă lase să fiu eu.Cum te simți (Cum e)Cum te … Citește mai mult
t.A.T.u.:Acest cântec este despre cel mai frumos oraș din lume: Moscova! Rammstein:Acest oraș este o prostituatăAvea pete roșii pe frunteDinții ei sunt făcuți din aurEa e grasă, dar încă adorabilăGura ei cade la ‘dealul’ meuCând o plătesc să facă astaEa se dezbracă doar pentru baniOrașul ce mă ține în suspansMoscova! t.A.T.u.:1, 2, 3! Rammstein:Moscova! t.A.T.u.:Uite!Pionieri … Citește mai mult
În an treizeci și unu de la naștere de veacEu m-am întors, ba nu – citește: cu forțaAm fost întors în Moscova budistă.Dar până atunci totuși am reușit să vădBiblicul acoperământ al bogatului AraratȘi două sute de zile petrecui în țara sâmbetei,Care Armenia se cheamă din vechime.De vrei să bei, acolo există apăDin izvorul kurzilor, … Citește mai mult
La Moscova ca și la WashingtonIdei optimiste țin oamenii de mânăȘi făgăduiesc Binele și PaceaPortocale vesele și trandafiri auriiLa Moscova ca și la WashingtonMuncitorii nu mai luptă pentru libertateAcum vor confortul și fericirea personalăMor în fiecare seară de obosealăDar își închipuie că trăiescNumai pentru că se scoalăÎn fiecare dimineațăȘi pleacă la muncăCu inevitabilitatea istoricăA utilității … Citește mai mult
Mama, îți scriu a câta oară pe la MoscovaSă-ți spun că mă doare tare inimioara meaEu de câte ori îți scriam, mama, tot plângeamDar nu mi-ai răspuns niciodată, că lacrimi nu mai am. Vino, mama, vino acasă, lasă MoscovaCăci pe copilașii tăi îi neacă lacrimaÎntoarce-te, mămică dragă, în căsuța taȘi-ai să vezi atâta jale, că … Citește mai mult
Când va tuna, te vei gândi la mine,Spunând în tine: trăsnet își dorea…Va fi pe cer o roșie perdeaȘi-n flăcări inima, ca ieri, știu bine.La Moscova o să se-ntâmple, cândOrașul părăsindu-l pe vecie,Voi naviga spre țărmuri scumpe mie,Doar umbra-mi încă între voi lăsând.
În Moscova festivă și-nghețată,În care azi ne despărțim noi doiȘi-n care, poate, veți citi odatăEdiția-ntâi a strofei astea, voi –„Ce? Cum? De ce?.. De necrezut! ”Firește!.Și-i ceru-mpodobit ca de Crăciun,Și toți sunt blânzi, și nimeni nu greșește….Nu, nu s-a despărțit nici un nebunVreodată-așa ca noi, împărătește.E o răsplată pentru marea faptă.
E minunat să te trezești în zori,Vezi urme de nisip: sunt pași ușori.E minunat să-mi amintesc mereuCă ești acolo, unde sunt și eu.Mi-ești dragă tu, crăiasă din povești,Tu visul tinereții mele ești.În zori, Kremlinul gingaș, dantelat,Aidoma-i cu chipul tău curat.iulie 1909Din volumul Versuri alese 1956