Salvatore Quasimodo - Milano August 1943
Zadarnic mai cauți prin pulbere, / biată mână, orașul a murit. / A murit: s-a … →
Zadarnic mai cauți prin pulbere, / biată mână, orașul a murit. / A murit: s-a … →
Morții se maturizează, / și inima mea cu ei. / Îi e milă pământului de … →
Cărărușa prin prundar, / Badea-n cizme și pieptar. / – Unde mergi, bade, gătar? / … →
De ce mă ispitiți voi, blestemate roze, / Blestemată lumină lunară, copaci blestemați? / De … →
Am fost lumea-n lung și-n lat / Și sincer m-am speriat / De ce eu, … →
Nu măsor duritatea cuvintelor în grade / Dacă era să fie așa, acum aș striga … →
Eu am inima o vază, / În care-i țin florile. / Și culorile și zâmbetul … →
Marea. / El cântă pe țărm. Perfida, / unda mării s-alintă. / Ea zicea: Mă … →
De-acuma nu te-oi mai vedea, / Rămâi, rămâi, cu bine! / Voi merge slalom pe … →
Au fost mulți cei îngrămădiți în procesiune, / Fără să știe încotro se-ndreaptă. / Însă … →