Moarte - Versuri.pro

Michelangelo - 235

Un om într-o femeie, înainte de zei / vorbește prin gura ei; / la vorbele-i … →

De ce-aș mai stinge apriga dorință / în plâns și-n mohorâtele-mi cuvinte, / când tot … →

Nu pot gândi la Tine și în față / să nu-mi apară-nchipuirea morții, / prin … →

Odată para mea ardea și-n gheață, / Acum e gheață tot ce-mi era pară, / … →

Un car cu boi, un popă, coșciugul, o bătrână / Și seara ce coboară, pe … →

Ieșisem de la Scala sufocat de stele, năclăit de stele / Mușcat de păianjenii galbeni … →

Ascultă glasul frunzelor bronzate, / Când asprul vânt de toamnă le frământă, / E un … →

Păzește-ulucile-o vădană / Cu plete grase sub maramă, / Cu șolduri late, legănate. / Amurg. … →

De ce atâta soare și drag de viață-n cale? / Aici e mănăstirea cu clopotul … →

Nicicând peste puhoaie nu se va revolta / floarea țâșnită numai de paradă, / e … →