Constanţa Buzea – Cai în Coșmarele cu Mlaștini
Pe fruntea cailor să plângem,Pe botul lor care miroaseA lapte și a mușchi de umbră,Să ne gândim asupra lor.În grajduri vraișteCine știe cât de bătrâne și de joase,Ne revenim, din amintireDintr-un leșin istovitor.Să facem cailor sălbaticiO sărbătoare cu verdeață,Dar cum am mai putea speranțas-o întreținem, că mai vin?Cu ce le-am sugruma disprețulTrăirii lor din altă … Citește mai mult