Constanţa Buzea – Cai în Coșmarele cu Mlaștini

Pe fruntea cailor să plângem,Pe botul lor care miroaseA lapte și a mușchi de umbră,Să ne gândim asupra lor.În grajduri vraișteCine știe cât de bătrâne și de joase,Ne revenim, din amintireDintr-un leșin istovitor.Să facem cailor sălbaticiO sărbătoare cu verdeață,Dar cum am mai putea speranțas-o întreținem, că mai vin?Cu ce le-am sugruma disprețulTrăirii lor din altă … Citește mai mult

Georg Trakl – La Mlaștină

Călător în negru vânt; lin șușotește slabul stufÎn mlaștina liniștii. Pe cerul cenușiuUn cârd de păsări călătoare trece;De-a curmezișul peste întunecata apă.Agitație. În cocioaba dărăpănatăSe ridică-n zbor ale putreziciunii aripi;Mesteceni infirmi suspină în vânt.Seară în cârciumă părăsită. Rosul drum spre casăBlânda melancolie a păscândelor turme,Fantome de noapte: Broaște râioase din apa argintie ies.

Georg Trakl – Pe Lângă Mlaștină – 1-a Variantă

Mantia-n vântul negru; lin susură stuful uscatÎn liniștea mlaștinii. Păsări sălbaticePe cer cenușiu se urmează în stol –Derivă peste sumbrele ape.Prin mesteceni golași alunecă osoasele mâini.Pasul trosnește în crâng ruginiuUnde o sălbăticiune singuratică sălășluiește să moară.Bătrâne femei tăiau drumulSpre sat. Păianjeni cădeau din ochii lorȘi zăpadă roșie. Ciori și lung dangăt de clopot.Însoțesc neagra cărare, … Citește mai mult

Georg Trakl – Mlaștini

Vântură-țară în negrul vânt; încet șoptește șovarul uscatÎn tăcerea de baltă. Pe cerul cenușiuUn cârd de păsări sălbatice la rând,De-a curmezișul peste ape de-ntuneric.Răscoală. În bordeiul dărăpănatSe scutură cu aripi negre putregaiul;Mestecenii schilozi oftează în vânt.Seara în cârciuma părăsită. Drumul spre casă e urmărit.De jalea blândă a cirezilor ce pasc.Vedenie de noapte: broaște răsar din … Citește mai mult

Georg Trakl – Pe Lângă Mlaștină

Drumeț în vântul negru; lin susură stuful uscatÎn liniștea mlaștinii. Păsări sălbaticePe cer cenușiu se urmează în stol;Derivă peste sumbrele ape.Vacarm. În coliba surpatăPutreziciunea se-nalță cu negre aripi;În vânt suspină mesteceni schilozi.Seara în cârciuma stinsă. La-ntoarcereDrumul se umple de blânda tristețe a turmelor ce pasc,Se lasă noaptea: sar broaște din ape de-argint.

Georg Trakl – Pe Lângă Mlaștină – A 2-a Variantă

Mantie-n vântul negru. Lin susură stuful uscatÎn liniștea mlaștinii; păsări sălbaticePe cer cenușiu se urmează în stol;Derivă peste sumbrele ape.Osoase alunecă mâinile prin mesteceni golași,Pasul trosnește în crâng ruginiu,Unde o sălbăticiune singuratică sălășluiește să moară.Vacarm. În coliba surpatăUn înger prăbușit fâlfâie cu negre aripi,Umbră de nor; și demența copacului;.Țipăt de coțofană. Bătrâne femei taie drumulSpre … Citește mai mult

Seamus Heaney – Ținutul De Mlaștină

Noi nu avem preerii care să taieUn soare uriaș în două, pe-nserate –Pretutindeni văzul acceptăOrizontul încercuitor.Și e atras în ochiul de ciclopAl unei berete. Ținutul nostru, neînconjurat de nimic,E o mlaștină care se tot coaceÎntre priveliștile soarelui.