Versuri corectate și adnotate
Refren (Chriss):Esti prea sus ca sa simti cat ne pare de rau.Prea sus ca sa fim impreuna din nou.Prea sus sa mai sper,Dar stiu ca ne vezi de acolo din cer..Prea sus ca sa simti cat ne pare de rauPrea sus ca sa fim impreuna din nouPrea sus sa mai sper,Dar stiu ca ne vezi … Citește mai mult
Bătrâne, bătrâneDe la umbra teiului,Din mijlocul codrului,Bătrâne stăpâne.Bătrâne în cârjăȘalele te dorDe o luptă veche –Ca pe Ștefan-VodăRana la picior.Îţi aduni la umbrăMuşchi de pe copacLuna nu te vedeÎn mijlocul codrului,.Bătrâne voinice,Om cărunt şi-ncetDe lângă bordeiŞi din flori de tei!
De cealaltă parte a nopțiiiubirea e posibilă– ia-mă –ia-mă între dulci substanțecare mor în fiece zi în memoria ta
În acest început de septembrieCu zilele de culoarea bucuriei,Fiecare fărâmă de soare mă mângâie.Amiază. Pe poarta şcolii ţâşnesc în iureşZburdalnici ieziCopii cu şorţuleţe şi funde,În priviri rouăŞi pe fiecare degetDegetar de cerneală (monorimă albastră).Vârstă de aur,Muguri de aur.În poartă, mame. Inima căuş plin de nădejdiŞi tone nerăbdare.(Unde, unde să comande o pereche ciuboţeleDe şapte poşti? … Citește mai mult
Ții minte-ntâia ploaie cum cădea,cu fulgere, cu stele lungi în ea?Arborii stăteau drept, intonândimnul vieții și-n zarea foșnind,verde ca un codru lichid,s-auzeau cerurile cum se-nchid, se deschid.Și noi stăteam ca pomii în picioare.„Nimic nu moare, mi-ai șoptit, nu moare…”Și plantele creșteau, ne făceau semne,ca niște mâini, ca umbre-mpăcate,se străduiau spre viață să ne-ndemneși iar cădeau … Citește mai mult
Noi, cei care am fost la Maydanekgazațiși arși de vii,trăim acum în milioane de rănice supurează în carnea omenirii.Ne ustură și mai tare focul ce-l aprindeți pe tăcuteși gândul vostru ne apasă sufletul mai greu,mai ucigaș ca presiunea gazelor din lagărul acela.Unde-ați plecat,sub care cer vreți să zidiți a doua oară Maydanek-ul?Să nu ne mai … Citește mai mult
Când apa se preface-n gheață și-amintește eade când era apă?Când gheața se preface iarăși în apă și-amintește eacă a fost gheață?
Abarbanel, Farias ori Pinedo,Din Spania goniți, ce crunt vegheazăPrin negre persecuții, mai păstreazăCheița unei case din Toledo.Scăpați acuma de nădejdi și lacrimi,Privesc la cheie-n calmă înserare;În bronzul ei un lung trecut tresare,Sclipiri sleite, liniștite patimi.Când ușa-i astăzi praf, ea, instrumentul,Simbol e-al risipirii, urgisita,Aidoma cu cheia de sanctuar.Pe care cineva spre cer zvârlit-a,Când Roma pus-a focul … Citește mai mult
Avers.Dormeai. Te trezesc.Dimineața ne dăruiește iluzia unui nou început.Uitaseși de Vergiliu. Uite hexametrii.Îți aduc multe lucruri.Cele patru rădăcini ale grecului: pământul, apa, focul, aerul.Un singur nume de femeie.Prietenia lunii.Culorile deschise ale atlasului.Uitarea, care purifică.Amintirea, care alege și redescoperă.Obișnuința, care ne ajută să simțim că suntem nemuritori.Sfera și acele care parcelează timpul neoprit.Mireasma de santal.Îndoielile pe … Citește mai mult
Patria.Patria e un marÎntr-o vitrină de băcănie japonezăpe strada Lilihaîn Honolulu, arhipelagul Sandwichsau o placă de patefonascultată în tăcere în Mexico–Maria Tănase lângă vulcanul Popocatepetl–patria e atelierul lui Brâncuși la Parispatria e peisajul lui Grigorescuîntr-o după-amiază de toamnă la Barbizonsau Rapsodia Română auzită într-o dimineațăîn Port au Prince în Haitiși patria e mormântul lui Aron … Citește mai mult