melancolie - Versuri.pro

Georg Trakl - Lui Novalis

În negrul pământ se odihnește sfântul străin. / Din gura-i suavă Dumnezeu îi luă tânguirea, … →

Sufletul atinge glasul primăverii albastre. / Sub umede crengi înserate / Fruntea-îndrăgostiților căzu în fiori. … →

Roua primăverii ce cade de pe crengi / Întunecate, noaptea se lasă / Cu raze … →

O, duhovnicească revedere / În toamna veche! / Atât de calm se desfrunzesc / Galbeni … →

Sub sumbrele bolți ale melancoliei noastre, / Seara se joacă umbrele morților îngeri. / Pe … →

Afară doisprezece-un ceas bătând – / Pe cei în febră-i prinde-o clară groază. / Grădini … →

Seara, când umblăm pe cărări întunecate, / Ne răsar în față palidele noastre făpturi. / … →

Atât de încet răsună / Seara albastrelor umbre / Pe zidul alb. / Apune în … →

Mari păuni deschid apusul peste / orice plecare dintre ape – / și dincolo de … →

Orașul s-a urnit pe străzi, în soare, / Copiii urcă zmee peste case, / Doar … →