Johann Wolfgang Von Goethe - Un Zeu Pare-Un Bărbat
Un zeu pare-un bărbat stăpân / Pe lacrima-i nătângă, / Dar când e zbuciumu-i păgân, … →
Un zeu pare-un bărbat stăpân / Pe lacrima-i nătângă, / Dar când e zbuciumu-i păgân, … →
Ca doi proști / Am fost și acum ți-e greu să recunoști / Ca doi … →
M-aș dărui cu totul, dar sunt pură, / Și nu prea știu; nu-s meșteră-n cuvinte. … →
Și pierde-aș jumătatea cheie / de aur vechi, de la părinți, / nepăsătoare, duce-mi-s-ar / … →
Tu spui că anii-ți luară multe, ție: / Plăcerea-n jocul simțurilor, vie; / Îți amintești … →
Am stins de mult lumina, dar ne-ndurat e domnul / Pleoapelor trudite și-al visurilor: somnul. … →
Ți-ai pierdut averea, ai pierdut ceva, / Judeci cu iuțeală, iar o vei avea, / … →
Lângă mine, spune-mi ce-am făcut / Vorbește cuvintele vreau să aud, pentru a face demonii … →
De ce mă-ntorc întruna la hârtie? / Să nu mă-ntrebi prea hotărât, iubite: / De … →
Luați, domnilor! Păsări ale cerului, domnilor! / (Păsări de colivie, domnilor!) / Păsări vorbitoare, domnilor! … →