George Gordon Byron - Beppo - Strofa - XLV
Și ele-mi plac (iertați-mi nebunia!): / Țăranca-mbujorată, cu ochi mari, / Întunecați și-aprinși, melancolia / … →
Și ele-mi plac (iertați-mi nebunia!): / Țăranca-mbujorată, cu ochi mari, / Întunecați și-aprinși, melancolia / … →
Gloria acestei lumi vor unii, / După Paradis tânjesc nebunii; / Oh, ia bani peșin … →
Mâine. / Mâine, este o minciună, / O amăgire, după atât timp / În care … →
Privește! Trandafirul se leagănă în vânt. / Ce pătimaș îi cântă de sus privighetoarea! / … →
Deseori îți aud răsunând / Pașii pe stradă. / În mica grădină ruginie / Albăstrimea … →
Un om prin lume trece. El nu e musulman. / Nici infidel nu este. Nu … →
În lupte și pustiu – orgie sumbră, / Pe ora ta-i stăpân Saturn. / Sub … →
Iubirea-i pătimire și-nălțare. / Cum jarul se preschimbă-n cenușă, nu în rouă, / Cel ars … →
Piețe-n soare, vechi, și-n liniști. / Blânde-n aur, maici pe gânduri / Trec ca-n vis, … →
În lume ca pe-o minge ne aruncă-un joc fatal. / Ne-azvârle-n dreapta, ‘n stânga – … →