Georg Trakl - Pribeagul
Întotdeauna se reazimă noaptea albă de colină, / Unde plopul se înalță în sunete argintii, … →
Întotdeauna se reazimă noaptea albă de colină, / Unde plopul se înalță în sunete argintii, … →
Nervuri ce-abia își mai pot susține, / propriile frunze ale Gândurilor, / îngălbenite, / ce … →
Copil cu părul brun. Blând frig de seară / Se-ntunecă de rugi și-amin, și-n ramă … →
Săgețile frământărilor, / se îndreaptă, / către destinațiile fără țintă, / ale pașilor incomozi, / … →
Soarele strălucește violet, / În depărtări înghițit deja. / Seara sub arcuri / Un vin … →
Atunci, / când Ființa, / va trece-n Neființă, / și Moartea, / își va primi … →
Toamnă-aduci pe unde treci, și seară, / Jivină-albastră ce sub pomi răsună, / Singuratic iaz … →
Drumuri veninoase, / șerpuiesc printre Pașii desculți, / ai Zilelor fără adăpost, / ale Iubirii. … →
În Hiva Oa, pe țărmu-i lăsat în mirodenii, / Am o colibă-n care vopselile îmi … →
Oare care Oracol al Lacrimilor?, / ne-ar putea spune, / de ce am căzut adânc, … →