George Bacovia - Ego
Ego. / Tot mai tăcut și singur / În lumea mea pustie – / Și … →
Ego. / Tot mai tăcut și singur / În lumea mea pustie – / Și … →
Să mori precum ciocârliile însetate / de miraj. / Sau ca prepelița, / marea fiind … →
Celia a fost făcută schelet de termite, / Clizia a fost consumată de Dumnezeul ei … →
Există o ușă ascunsă ce-nchisă stă mereu. / Și este un văl prin care răzbat … →
Sunt băiat sărac, / N-am deloc avere; / N-am nici inimă, / Demult e la … →
Prin nopți tăcute, / Prin lunce mute, / Prin vântul iute, / Aud un glas; … →
Aud ploaia recitând din Bacovia / materia geme ca un galben corb / sunt singur … →
Te-anunț că-n decembrie ninge, / Iar fulgii doar cad, nu aleg / Nici mâinile care-i … →
M-am sculat, mort, într-o zi… / Nu era nimeni, nici tu, nici copii, / Nici … →
Gândeam: cantata e cântată / Între aceste săli pustii. / O, cine mi-ar fi spus … →