Nichita Stănescu - Evocare
Evocare. / Ea era frumoasă ca umbra unei idei, – / A piele de copil … →
Evocare. / Ea era frumoasă ca umbra unei idei, – / A piele de copil … →
Lui Nichita Stănescu și lui Bogdan Bogdanovic. / Tu ce crezi: s-a născut, vreodată cineva … →
Galbenă-i frunza-n livezi, / Ochii badii rămân verzi, / Rămân verzi și strălucesc, / Dorul … →
– Cine îmi umple de oști toată zarea? / – Vântul iubitule, vântul și marea. … →
Nu am nici pietre, nici metale / Pentru suavele tale / Diafane frumuseţi, / Adunate … →
Câteodată, viața mea își deschide ochii în beznă / Cum ar vedea trecând pe străzi … →
Peste creste ude s-aude, s-aude / Turmă fără urmă pe cai ce se curmă / … →
De pe frunza bambusului / barza ciugulește melcul / trosnindu-i cochilia-n clonțul dur. / …Dar … →
Vânt de inimă amară, / Bihorelul suflă-afară. / A ajuns prin spini și ruji / … →
Rănit albul picior de fierul scurt, cel care, / deşi-i de trebuinţă, taie (stăpâna mea), … →