Sylvia Plath – Maci de Iulie

Maci delicați, firave limbi de infernAți putea să răniți?Scânteiați. Nici nu pot să v-atingMâinile-mi trec peste voi. Nu mă ardeți deloc.Și-ostenesc privindu-vă lungCum sclipiți tremurat și roșu ardent, ca al gurii contur.Un contur abia sângerând.Cu petale puțin sângerii!Înăuntu-s esențe ce nu pot s-ating.Pe unde vi-i opiul – capsule de vis?O, de-aș putea sângera sau dormi!Or … Citește mai mult

Magda Isanos – Macii

Ardeau ca niște facle vii,În vârf de firave tulpini.Își înălțau râzând zglobiiObrazul roșu dintre spini.I-am adunat cu mâini avare,Am rătăcit în seara blândă,Umplându-mi brațele de floareÎnvăpăiată și plăpândă.Și m-am întors într-un târziu,Departe câmpul rămânea,Atât de singur și pustiuÎn urma mea.Dar când acasă-am încercatSă-i strâng într-un aprins buchet,Toți macii mei s-au scuturatCa niște lacrimi pe parchet.

Mircea Dinescu – Grâu Păzit de Maci

Poetul dacă doarme netulburat în floritreziți-l voi, prieteni, căci vin secerătoricu palme înroșite ascunse printre macidacă eu tac, tu mâine n-ai nici un drept să taci.De mii de ani pământul precum un ceas e-ntorsaceiași cai mănâncă mereu același orzunde mormântul ține în brațe alt mormântning oase de luceafăr pe-o gură de pământși dragostea se duce … Citește mai mult

Christian W Schenk – Plutonul de Execuție

Mentorului meu Tudor Arghezi.Vin șapte soldați cu pușca în mână.Sunt singur pe câmpul cu maci.În piața centrală gloata se-adună.Strâng flori pentru tine, tu una ce taci.Sergentul dă ordin. Soldații ascultă.Gloata nu știe cine-i la zid.Buchetul e gata. Lumea e multă.Mă bucur s-ascult cu tine un lied.Plumbul sfâșie cârpa din piept.Voi pune-o lumânare în sufragerie.Sergentul dă … Citește mai mult

Radu Gyr – Rondelul Unor Crizanteme

Și maci și garoafe s-au stins,primește să-ți dau crizanteme.Le-am smuls de pe-un țărm fără vreme,le-am rupt dintr-un cer necuprins.Cu șoaptă ce cântă și gemedin raiul pierdut le-am desprins.Și maci și garoafe s-au stins,primește să-ți dau crizanteme.N-au zâmbet de vechi diademe,dar poate pe ele mi-am ninszăpezile mele supreme.Primește să-ți dau crizanteme,Și maci și garoafe s-au stins.

Emil Botta – Aduse De Noapte

Când macii înalță corolele,însetatele corole spre cer,din inima lor o șuvișă de sânge țâșnește,suind, suind la foișorul albastru.Șuviță de sânge ce a înger aduce,torna, torna fratre,către mine întoarcefața străluce!S-a întors,și demon văzui,un cetățean al iadului,o, coarnele căprii,un stâlp, o iudă, un Iago văzui,sărutând ale cerului cununii,privindu-mă rău, învăluindu-măcu ardoarea lui.Suna și suna pustia Hecateși cimbale … Citește mai mult

Eugenio Montale – Motete II (9)

Gondola care-alunecă-ntr-o tarelucire de catran, de roșii maci,cântecu-nșelător ce se-nălțadin masa de cordaj și poarta mareînchisă peste tine, râs de mășticare fugeau în ceată –.o seară din o mie și-a mea noaptee mai profundă! Se agită josmort mort încâlciș care mă întremeazăîn straturi și egal mă face-aceluiabstras pescar de-anghile de pe țărm.