lirism – Versuri.pro

Lucian Blaga - Poeții

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Nu vă mirați. Poeții, toți poeții sunt
un singur, neîmpărțit, neîntrerupt popor.
Vorbind, sunt muți. Prin evii ce se nasc și mor, cântând,
ei mai slujesc un grai pierdut
de mult. Adânc, prin semințiile ce-apar și-apun,
pe drumul inimii mereu ei vin și trec. Prin sunet și cuvânt
s-ar despărți, se-ntrec.
Își sunt asemenea prin ceea ce nu spun.
Ei tac ca rouă. Ca sămânță. Ca un dor. Că apele ei tac,
ce umblă subt ogor,
și-apoi sub cântecul privighetorilor
izvor se fac în rariște,
izvor sonor.

Friedrich Holderlin - Apus de Soare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Unde ești? Sufletul meu se-mbată
Cu presimțirea dragostei tale; căci chiar acum
Am ascultat cum, plin de tonuri aurii,
Minunatul soare tânăr.
Cânta pe lira cerului cântecul lui de seară;
Codrii și dealurile răsunau de jur împrejur;
Dar el s-a dus departe spre popoarele
Cucernice care-l slăvesc mereu.

Dan Deşliu - Lipsă de Cântec

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Lui Nichita.
Poemul este ce se vede
și nu se vede mai ales
Dar cine vede cine crede
și are chef de nențeles?.
Poemul e sublima iască
mai mult și mai ales adâncă
Dar cine poate nori să pască
cine consumă miez de stâncă?.
Poemul este inutil
ca viața și ca moartea – însă
apoi va reveni tiptil
fantoma jaloștei deplânsă.
Poemul n-are-acoperiș
nici matcă, nici chezași de lege
Poemul fulgeră pieziș
aproape șapte clipe-ntregi

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Candid

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Nu știe să ceară, cunoaște ofrandă.
De rană de trup, sau de spirit… nu știe.
În ger credincios va dormi pe verandă
Și-n zori te deșteaptă-n sublim, feerie.
Un fir de mătase-i ieșit din cocon,
O pulbere fină-n carat de lingou…
Mişcări de-adiere-n atins de-un pardon,
Cum strigăt de dor la iubirea-n ecou.
Șuvițe de miere întinse-n nectar
Las dâră suavă de dulce Zefir.
În pas nu se simte, e-n zbor de Icar
Și haina-i de înger, uman patrafir.
De-atingi, neființa-i precum hologramă
De fum în culori, de-un pastel cafeniu…
Am frica să nu-i rup fuiorul, căci drama
E-n colț… doar așteaptă eroul să-i fiu.
Privirea-i de luciu cu cald de cafea,
În glas cu reflexe-i vioară de Amati…
Expiră elixiruri de crin și lalea…
Vorbirea-i sonată sau lied de Lipatti.
În susurul vorbei, de suflet și calm,
Urechile-mi cântă cineli de Vivaldi…
Răspunde-n fior la recitul de psalm;
În apostol ți-e idol… În străjer, Garibaldi!

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Ești…

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Ești ca un gălbenuș de floare-n tei,
Ești ca un puf de-un pui de-o zi.
Nu mă mai știu pe mine de unde-oi fi
Doar când te văd, cum gândul de mi-l iei?
Ești ca o ciută tremurând pe glezne fine,
Ești roza-n vânt de-o lume de petale.
Nu mă mai știu, somn n-am, îți dorm în poale
Doar când cosițe-ți simt, mă mor de TU, de bine!
Ești ca un clopoțel ce-și cântă pasul lin,
Ești o priere de genunchi în inul rochii.
Nu mă mai știu de-s orb de nu-ți văd ochii
Doar când te-adulmec și te-aș bea de amor-venin.
Ești ca dulceața de salcâm cursă din spini,
Ești ca un zbor în corp de libelulă.
Nu mă mai știu de mine, îs o patrulă
Doar să-ți fac pază, nori de-azur, senini.
Ești ca un înger cu căpșor de bucle,
Ești ca o stea din mii de diamante.
Nu mă mai știu, n-am har de Byron, Dante,
Dar gând și trup îți dau.. pân’ n-or să mai răsufle!

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Alb… Murdar

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Parcă-ncepe să mă obosească rima;
e ca şi cum aş merge-ntr-una-n pas de marş,
cum e la defilare.. şi nu mai vreau defilări
şi pentru că erau „goale”.. de subiectul meu, Eu!
Şi rămâne totuşi un regret, parcă tot curge totul prea uşor;
gând numai, doar aşa, un stat de vorbă
plat.. şi ştiu c-aşa acum se poartă, albul metaforic,
ca şi cum doar atât a mai rămas din poezie,
un fel de..
miceliu „underground”, rar cum o trufă din trufandaua „new” culturii,
ce se cultivă printre juni -de-acum cu precădere- uşurinţa..
ca şi cum spuma de la supă
nu mai este un reziduu murdar,
luat cu sputiera,
dacă se dă cu linguriţa de argint a snobului -ca la împărtăşit-
cum e licoarea vinului de Paşte!?
Este!.. Dar parcă n-are luciul pocalului Graal..
E doar încă şi-a câta, o altă pierdere de credinţă!
Însă sunt şi eu fiinţă
şi trebuie să pozez mondenul; un desuet universal..
Şi nu e totul, nu sunt up-datat, mai folosesc încă anacronica punctuaţie!!!
.. lipsită de precizie, de graţie..
26. 08. 2011

Dimitrie Anghel - Duminica

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Cum te-așteptam odată, Duminică Preasfântă,
Și cât îmi pari acuma de tristă și pustie…
Salonul-i gol, și-n umbră doar samovarul cântă,
Asemeni unui popă ce-ngână-o liturghie.
Era cu toate-acestea așa de multă lume,
Veneau tenori celebri, și doamne diletante,
Poeți sărmani, și fete ce între două glume
Se-extaziau mirate: “Ah! ce frumos andante!”.
Tindea amorul-n umbră șiretele lui curse,
Și când vorbeau de stele, de sori, de tot înaltul,
Eu mă plimbam cu gândul în carul Marei Urse,
Doar voi găsi un astru nespeculat de-un altul.
Cuvinte fără noimă urcau, dar, orice vorbe
Din gura ta căzute, mi se păreau divine,
Puteau să cânte-n pace și harpe și teorbe,
Căci n-auzeam nimica, de te-ascultam pe tine.
Și-acum e gol salonul, e gol, și-n umbra casei
Stau vastele fotolii și lung prind să se mire:
Pe unde-o fi azi pasul micuț al prea frumoasei,
Ce tot venea statornic ca să-și găsească-un mire?
Oglinzile-și arată cu jale infinitul
Și nu mai vine nimeni… zadarnic stai la geamuri,
— “Ce-ai căutat în lume, o, tu! mult liniștitul
Poeți, credeai că-i lesne să scrii epitalamuri?”.
Ce-am căutat, v-aș spune, ce-am căutat eu — dară
Mi-e frică, căci în umbră, supremă ironie,
În neagra umbră, pianul cu dinții scoși afară
Rânjește ca un monstru ce-ar vrea să mă sfâșie.

Direcția 5 - Are Ceva Din Toate

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Mireasma ei, culoare ei.
Se schimbă des de obicei.
Atunci când mă vrea, atunci când nu.
Seamănă cu nufărul. [are ceva din toate].
Are ceva din toate.
Din orhidee și din crin.
Din trandafirul nopții.
Când mă înțeapă cu un spin.
Are ceva lavandă.
Un strop dar mov de liliac.
Și iasomie și garoafă.
Aș fi nebun să nu o plac.
Dintr-o lalea ea fură parfum.
Și mi-l aduce pe ascuns.
Și un degetar plin cu nectar.
Vreau iar și iar.
Are ceva din toate.
Din orhidee și din crin.
Din trandafirul nopții.
Când mă înțeapă cu un spin.
Are ceva lavandă.
Un strop dar mov de liliac.
Și iasomie și garoafă.
Aș fi nebun să nu o plac.
Are ceva din toateee.
Din orhidee și din crin.
Din trandafirul nopții.
Când mă înțeapă cu un spin.
Are ceva lavandă.
Un strop dar mov de liliac.
Și iasomie și garoafă.
Aș fi nebun să nu o placcc.

Doidec - Canto Grav

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Am scris kilometrii-ntregi, cartograf, canto grav,
Cartoon graff pe perete – cel mai bun zugrav,
Sunt băiatu’ cu nărav și tușesc ca un bolnav,
Că la noi G-u’ o arde la fel ca Gicu – Grozav,
Mai vechi, mai nou, am un stilou la mine pe birou,
Toată ziua-l port în subteran ca un metrou,
Știe el un stou și-mi bagă rimele cu flou,
Pentru cei care o ard în hanorac, nu în sacou.
Ca meteorologii îmi ocup timpu’ cu vremea,
Petrecută, pierdută, recâștigată, cu o piesă belea,
Un tempo mai jos, venea beatu’ lent ca lenea,
Fără figuri ca Velea, doar veselie – Amza Pelea;
M-am scăpat la scris ca presa după ’89,.
Nu mă mai presa că ești curios când scot bucata nouă,.
Mai bine lasă-ne să o ardem cum ne place nouă,.
Să luăm un instrumental și să îl facem pe din două.
Plouă cu rime cu rost, nu-nțelege orice prost,.
Că flou’ nost, naufragiază mai ceva ca-n Lost.
Totu’ e low cost, da’ negativele gratis au fost,.
Mereu o pâine de mâncat în zilele de post.
Financiar, fir-ar ăștia care-mi zic mai fii mai rar,
Fii mai clar, că de-abia am scăpat de-abecedar,.
Aș trece cu vederea dar, prefer pe trotuar,.
Cu mâna-n buzunar și-același gând atât de amar:
Cum ar fi fost cartea vieții mele, fiecare parte,.
Pare de departe mai bună ca toate celalalte,.
Luate la un loc, înalte, late cât un bloc, frate,.
Astea-s gânduri care nu-mi dau pace-n miez de noapte.
Poate, mă scoate din sărite. Ca trambulina,.
Simplu fapt, că nu e la modă gospodina,.
Că se vrea: să-ajungi din spate, departe din prima,.
Și că lumea-și lucrează cultura, doar cu Plugaru Alina;
Alina tristețea-n club, comerț de YouTube,.
Bas în tub și sintetizatoare pentru capetele cub,.
Uite cum strofa rămâne, chiar dacă rimele curg,.
Iar dacă dau de-un alt beat beton se pun și fug..
Sar direct în subiect să scot ceva de efect,
Mulți fac rap defect și rar ca un an bisect,
Socot că nu-i corect deloc o fac doar de aspect
Suspect de inteligent tind să mă bazez pe intelect,
De asta alerg mereu drept ca un atlet
Cu stilou’-n mână timp berechet să rimez cochet,
Pe foi, cu glet, zicând tot concret și din suflet
Dând eject cu jet celor care nu au bilet,
Am imaginație cuvinte-n combinație
Nu-i loc de vreo observație sau speculație,
Apăs pe-accelerație, trec prin populație,
Fac față obstacolelor cu grație ca la echitație,
Plin de inspirație, lovesc drept în inflamație,
Creatorii de-agitație căzând pe rând, gravitație,
De la scris cocoșă am ca la Nottre-Damme
Da’ nu am niciun ban fiind-că am 17 ani man,
Eman stări din stern puternice, gaz metan,
Nu mă abat de la plan, țin tot așa de volan,
În linie dreaptă, sui’ treptat treaptă cu treaptă,
Transpun pe coli fapta cu fapta-apoi expun în ceață,
Care-i înceată ca mintea lu’ Mitea, secată
Mulți se cată’ și se adună, cic-au chef de ceartă,
Da’ se-mprăștie deodată c-am baza consolidată
Între snobi orbi iau poziție degajată și mă arată,
Cu degetu’ că-s diferit c-am uscat pasta-n pix
Ia-o pe-asta-n plisc, car tot dincolo de Styx,
Risc să risc, da’ mă ridic din abis, dinadins
C-am tot scris cu Siares și am dat bis, Kross Kriss,
Deci recidivez și-atig punctu’ ce tre’ atins,
Pentru cine-ascultă din plictis am slițu’ deschis,
Că bag muncă pentru strofă, da’ burta nu mănâncă,
Fac totu’ din entuziasm ca o profă româncă,
Râuri de lacrimi, idei, când minte-n cepe să plângă
Le-alungă în timpane din rana cea mai adâncă,
Beat tare, stâncă, direct în față ca o stângă,
Dacă ești pe lângă, s-ar putea ca versu’ să te-nfrângă.
ZBAM!

Menelaos Ludemis - Draga Mea, S-a Terminat Chopin

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Draga mea, s-a terminat Chopin? Ah, cât de minunată-ai fost!
Și eu care nu am putut, în cuvinte simple, măcar să te fi lăudat..
Dar cum să te laude, cum să aplaude
Mâinile acestea care treizeci de ani s-au închinat?.
catren din volumul „Cireșii vor înflori și anul acesta”