Marcela Benea – Marte

Priveam mersul tău smucit,poticnit:cine-și aruncase lațulpe luminoasele raze,prinzându-le strâns?Cuprins de furie,te zbăteai, precum bivoliiîși scutură coarnele,dar supusă,supusă în boltitul ocol ai rămas,liniștindu-te.Nici Universul nu-i scutit de angoase,nici libertatea de limite.

Cosmin 13 – Icarus

Vreau să zbor ca Icarustot mai suseu nu am o limitănici atunci când văd soarelecare mă limiteazăvreau să fiu liberindependent de pământul care mă vrea în viațăiau vioara și încep să compunam zeci de clădiri în spate, și nu mă chem Presupunnumele meu este Cine suntfericit să te cunoscte-am știut de multe pe tine dar … Citește mai mult

C. I. A. – Fără Limite

I like that, it’s cool.N-aveai nimic de pierdut, erai la începutȘi trăgeai tot mai mult ca să ai și mai multSpuneai „Sunt gata să lupt.”,Te luptai cu principii, toate mori de vântNu cer mai mult decât sunt,Am talent și carismă, am promis că m-aruncÎn gol, după faimă și bani,Concerte și fani;Trag să ajung să zbor … Citește mai mult

C. O. D – Limite

Strofa I:Vezi tu, n-a fost să fie,Admiram valuri triste ca velele îmbătrânite.Simte lipsa urmelor trecute și strivite,Totul se repetă, însă, acum n-a fost să fie.Anii trec de parcă n-a uitat nimic la fel ca tine,Cândva, poate trecem peste, simțurile îmi joacă feste,Ca gata să manifeste, dar se opresc la fix,Declin polemic.Trăim, mint, ne rezumăm la … Citește mai mult

Jorge Luis Borges – Limite

Din câte străzi descind crepusculare,pe una am pășit ultima dată,nebănuind măcar. Mă-ntreb pe care.Din calea mea nu-i semn să mă abată,supus atotputernicelor normecare imprimă tainică măsurăpe ale vieții umbre, vise, forme,și le desfac așa cum le făcură.Când toate-și au scadența și sorocul,și curg inexorabil spre vecie,în urma noastră cui lăsa-vom locul,și pentru câtă vreme, cine … Citește mai mult

Radu Gyr – Limite

De-aș crede orizontului nemernic!Nu știu unde rămâne și unde plec,În mine stau, sau în ceilalți mă-nec,În pâcla universului lor sferic.Bat la hotaru-albastru. Sună sec.Bat la hotaru negru să-l desfericȘi lacătul străluce-n întuneric,Dar nu mă lasă dincolo să trec.Sunt limitele mele certitudini,Ori marginile altora-adevăr?Cutreier fel și fel de latitudini,Cu ceața frate, cu genunea văr,Să fiu în … Citește mai mult

Ion Scriba – Dezmărginire

În lut, odată cu puterea,s-au împlântat cinci suliți vii,înjunghiindu-l cu durereadumnezeiască de-a simți.Prin ele curg veninuri grele,adesea de nesuferit,dar noi ne-înmărginim în elede groaza de nemărginit.Cinci suliți străbătând peceteaîntoarsă centripet spre-A Fi –dar e-al șaselea simț: seteade-a ne dezmărgini. Un braț al frunții zvârle peste marginio suliță – zenitul e atinsși vârful ei desprinde din … Citește mai mult