Versuri corectate și adnotate
Pe Iza pe lângă apăToate crengile se-apleacăNu s-apleacă de vremi greleS-apleacă de dor și jeleNu s-apleacă de vânt greuS-apleacă de dorul meuLasă, mandră, că ți-oi spuneCu cine am plecat în lumeLasă, mandră, ca-i vedeaCe-o plătit dragostea me’Și cea bună și cea reaȘi multă și puținePe Iza pe lângă apăToate crengile se-apleacă
De jelea inimii melePlâng pietrele-n vălurele,Plâng pietrele-n vălureleȘi locul unde șed ele.Tăceți, pietre, nu plângeți,Că voi copii nu aveți,Nici inimă prăvălită,Mai mult neagră de scârbită.Și-a veni o apă linăȘi v-a spăla de rugină,Și-a veni o apă latăȘi v-a strânge laolaltă,V-a trece durerea toată,Numai mie niciodată.
Dui, dui, dui, doină, doiniță,Tare te știu te, copiliță,Ardă-l para foculuiCă noroc pe lume nu-i.Dui, dui, dui, doină de jele,Focul de păcate greleCă nu pot dormi de ele,Ardă-l para foculuiCă noroc pe lume nu-i.
N-a ști nime’ jelea mea,Numai frunza codruluiȘi Măicuța Domnului.
Frunză verde de sasău,Doru-mi-i de satul meu,Cât mă uit cu-ai mei ochiuțiNu văd oameni cunoscuți.Numai frunza și iarbaCe crește-n toată lumea,Numai frunza de trifoiCe crește și-n sat la noi.Cântă, cucule, pe plaiCă dor și jele tu n-ai,Dar eu am și dor și jeleȘi nu pot scăpa de ele.Batǎ-te amarul, drag,Pentru tine necaz drag,Batǎ-te amarul, dor,Pentru … Citește mai mult
Plâng cu jele maicileCă se duc cătanele,Rămâne caru-ncărcat,Casa plină de bănat.Stau pruncuții lângă vatrăȘi-ntreabă de al lor tată,Și-ntreabă pe măicuța:– Oare unde-i tătuca?.– Tătuca-i dus la război,Nu știu veni-va-napoi,Se luptă pe munți de piatră,Nu știu veni-va vreodată.Nu purtați, fete, mărgeleCă-n război îi mare jele,Nu purtați, fete, nici floriCă nu mai rămân feciori.
Cine nu știe de jeleN-o avut pe lume rele,Am avut bine și răuAșa o fost traiul meu,Cine nu știe de dorNoaptea-i somnul ușor.De iubire și de dragNu mai văd pe unde calc,Dau prin gropi și dau prin apăParcă-s o femeie beată,Dar nu-s beată de rachie,Asta numai eu o știe.Doamne, Te-aș ruga pe TineSă ai grijă … Citește mai mult
Mânce-te focul, pământ,Ce-am semănat n-o ieșit,C-am semănat busuiocȘi-o ieșit pară și foc.Și-am semănat trandafirȘi n-o răsărit un fir,D-am semănat vioreleȘi-o răsărit dor și jele.Și-am semănat dragosteaȘi-am umplut lumea de eaD-am pus gând și jurământSă nu mai iubesc mai mult.Așa-mi vine câteodatăSă dau cu cuțitu-n piatră,Din piatră să iasă fumSă-mi fac la inimă drum.
Gorunul horit de jeleÎmbrăcat îi în cureleCă-i bătut de vremuri grele.Gorunu-i cu scoarță dalbă,Vine lumea și-l întreabăCum o fost și ce-o făcut,Cine-o fost Horea demult.Bat clopotele-n AlbacC-o ieșit Horea din satȘi se duce la AbrudUnde-i aurul cel mult.
Pentru dorul dumitaleAm sădit, neică, o floareO floare mirositoareSă spun focul ce mă doare.Vai de mine, ce-am făcutMi-am dat dragostea-mprumut,Am crezut că iau mai multȘi-am pierdut și ce-am avut.Refren:Vino, neică,Vino, neică, iară,Nu-mi lăsa amar în inimioară,Crede, neică,Lacrimilor meleNu-mi lasă-n suflet amar și jele.