Versuri corectate și adnotate
Pluteam, în barca gândurilor mele,pe apele din visul tropical,privind inconfundabilele stelecu străluciri din timpul ancestral.Nu mă gândeam la mii de ani lumină,ci la o stea de-aici, de pe Pământ,căci gândul nu putea să se abținăsă zboare, prin iluzii, plin de-avânt.N-a fost decât un val, ceva mai mare,venit de nicăieri, dar, ca un vip,m-a ridicat pe … Citește mai mult
Pierdută-i antica voce.Aud rezonanțe fugare,uitare de noapte deplinăîn apa-nstelată.Din focul cerescnaște insula lui Ulise.Fluvii lente duc arbori și ceruriîn murmur de țărmuri lunare.Acolo, iubito, albinele-și duc bogăția:timp al prefacerilor, taină.
Nu te am decât pe tineinimă a rasei mele.Dragostea pentru tine mă întristează,pământ al meu, dacă miresme obscurepierde seara din portocali,sau din oleandri, senin,avansează torentul cu trandafiricare aproape îi auresc vărsarea.Dar de mă-ntorc la țărmul tăuși un glas dulce la cântcheamă de pe drum cu sfialănu știu dacă iubire sau copilărie,teama de alte ceruri cuprinde,și … Citește mai mult
Nu știu cum am ajuns în acest loc pustiu,Unde am fost și nici cu cine nu mai știu..Eu cel de ieri nu își imaginaCă voi ajunge să am o insulă doar a mea.Dezamăgit de prea multe ori,În locul unde nu ajung scrisori,Dar m-am grăbit din prostie,Nu m-am gândit cine m-ar iubi pe o insulă pustie..Până … Citește mai mult
De călătorii, târziu spre seară,și de-acele mari primejdii când,cu bunăvoință, -l întrebară,spuse calm: el n-a știut nicicând.Cu ce spaimă, cu ce voci buimaceei se-ntorc să vadă că și elîn albastra, stinsă mare-acelauriu al insulei ce face.Să se-ntoarcă la vederea eibrusc primejdia, care-n vâltoarenu se-arată-acum, ca de-obicei.Mută-nvăluie năierii care.Știu că răsună-un cânt pe-aceleinsule-aurii –, și zăpăcițise-aruncă-orbește-n … Citește mai mult
Tremura atât de tare, c-a luat-o vântul.Tremura atât de tare – cum să n-o ia vântul –acolo departeo mareacolodeparteo insulă scăldată în luminăși mâinile strânse pe lopețiîn clipa când țărmul se iviși ochiiînchiși, pe anemone marine.Atât de mult tremurași-am căutat-o atât de multîn valea cu eucalipțiprimăvarași toamnaîn toate pădurile golașe,Doamne, la nesfârșit.
Pe-o insulă-a lămâilor amareUnde frigurile lunii reci ardÎn globurile întunecate ale fructelor,Iar sub picioare iarba uscatăTorturează memoria şi reînvieDeprinderi moarte de-o jumătate de viaţă.Lasă mai bine să doarmă tot ce n-a fost încă spus,Frumuseţea, întunericul, vehemenţa.Lasă infirmierele mării străvechiSă le comemoreze somnul,Iar capul cârlionţat al mărilor greceştiSă-şi păstreze calmul, ca pe nişte lacrimi care n-au … Citește mai mult
Soarele amiezii, pumni strânși,ploaia măruntăși țărmul năpădit de vechi chipuri sfărâmate.Ne-nsemnate, coloanele; numai sfântul Epifaniosarătând șters și palid mistuita puterea bogatei în aur împărății.Au trecut pe aici trupuri tinere, îndrăgostitepalpitări în golfuri, scoici trandafiriiși meduzele fugind fără teamă pe apăși brațe deschise spre-mperecherea dorinței.Domn peste ape multe,peste această trecere.Atunci am deslușit zvon de pași pe … Citește mai mult
Pe un ţărm unde era seară mereuDin străvechi codri gânditori, coborî,Şi-naintăŞi-l chemă foşnet de peneCare se desfăcuse din stridentulPalpit al apelor dogorâtoare,Şi o nălucă (lâncezeaŞi-nflorea din nou) văzu,Întors la suiş, văzuCă era o nimfă şi dormeaÎn picioare-mbrăţişând un ulm.În sine însuşi de la iluzie spre flacăra aieveaClătinându-se, ajunse-ntr-o pajişte undeUmbra se îndesea în ochiFecioarelor precumSeara … Citește mai mult
Scoicile coastei înșală –Eu le-am iubit pentru Tot –Se poate-ntâmpla că-abia Peste AniSe închide o Perlă.De ce atât de târziu – murmuram –Dorul de Tine atâta-i de greu –Pentru că-mi răspunse Perla –Începe atunci Timpul meu.