Versuri corectate și adnotate
Nu știe să ceară, cunoaște ofrandă.De rană de trup, sau de spirit… nu știe.În ger credincios va dormi pe verandăȘi-n zori te deșteaptă-n sublim, feerie.Un fir de mătase-i ieșit din cocon,O pulbere fină-n carat de lingou…Mişcări de-adiere-n atins de-un pardon,Cum strigăt de dor la iubirea-n ecou.Șuvițe de miere întinse-n nectarLas dâră suavă de dulce Zefir.În … Citește mai mult
Cuiburile de porumbeide pe veranda noastrăse umplură de puișoricare ciripeau,gângureau,susurauși piuiautoată ziua.Pe jos,erau numai crenguțescăpate din ciocurile lor.Altădată,primăvara,îmi fixam o scarăși mă cățăramsă văd puii gingași,care mă priveaucu ochii lor curioși.
Fetițo, fii prudentă în tot ce spui,Căci vorbești în cuvinte, cuvinte-Căci cuvintele-s făcute din silabeȘi silabele, copila mea, sunt făcute din aer,Și aerul e atât de ușor, aerul e răsuflarea Domnului,aerul e mai ușor decât focul sau negura,mai ușor decât apa sau clarul de lună,mai ușor decât pânza de păianjen sub lună,mai ușor decât floarea … Citește mai mult
Dulce e privirea fetei ce te vrea,Ochii-s dulci acelui ce râvnește-a bea!Dulce-i a stăpânului salut ușor,Stinsa rază-a toamnei, soare prins în zbor!Dar decât acestea mai dulci încă suntMâinile ce prind cu sete-un dar mărunt:Nu uita! Tânjind spre ce-ai adus,Gingaș de frumoase sunt nespus!Ce priviri aștern! Par a grăi!Cată bine, și mereu vei dărui!
Trece briza dimineții..Trece briza dimineții peste câmpul plin de flori,Inundat de minunate evantaie de culori..Adierea ei dezmiardă, admirând a mia oară,Farmecul și gingășia zilelor de primăvară..Ireală, nevăzută, se apleacă lin să soarbă,Perle-boabele de rouă de pe firele de iarbă..Mângâind cu voluptate toate câte se ivesc,Fluturi, flori și păsărele, într-un ritual firesc..Enigmatică, plăcută, cu o grație … Citește mai mult
Nimic n-am spus. Și-atâta gingășieȘi-atâta frumusețe să se piardă?Cât nu-i târziu, cât viața-o să mai ardă,Despre iubire poate tot voi scrie.Nu cățelușe hămăind în zgardă,Iubirea noastră fu, nici n-o să fie,Ci pajura măiastră ce-nvieMereu, ca lăstărișul de subt bardă.Știi tot. Tot ce-i al meu, e-al tău, iubite,Știi viața mea, știu gândurile tale,Cu zbor înalt, prin … Citește mai mult
Azi, în lacrimile mele,Cresc mici, mărgăritărele.Și parfumul lor mă-mbatăToată. Azi, tristeților din mine,Le-am vorbit numai de tine.Și-am simțit cum li-i rușine,Că-s la mine. Azi, acelor gânduri negre,Care viața crud mi-o pierd,Le-am dăruit ghiocei,Ochii mei. Și în toată ființa meaA crescut iubirea ta;Crânguri vesele, grădiniDe lumini. Azi, în mâna mea am prinsSufletul meu, biet învins,Dar înfiorat … Citește mai mult
Privind la floare doar femeia poate râdePrivind la soare doar ea poate surâdeFEMEIA!E gingașă, strălucitoare ca un soare luminosFemeia, e fermecătoare ca o floare preafrumoasă!
Am și eu o nepoțică,Mioara – Ileana Bîrsan.Muguraș de floricică,Am și eu o nepoțică,Bucurie și lumină,Îmi face viața senină. Refren: N-am crezut vreodată,C-așa dragoste curată,Am să port pentru nepoată.În ochi bucurieVăd și inima-mi mângâie,Doamne, ce dar mi-ai dat mie. Mulțumesc, Doamne părinte!Dă-i sănătate și minte,La părinți înțelepciune,Să-mi crească puiul pe lume. Refren: N-am crezut vreodată,C-așa … Citește mai mult
Ghiocel, ghiocel,M sirav și subțirel,Scoate capul din zăpadă,Soarele ca să te vadăȘi mă iartă că-ți atingClopoțelul de argintȘi mă iartă să te rupMamei mele să te duc.