Black Snitzel – Foamea

Foamea… FoameaAu trecut și tezele, bisAm mâncat sarmalele, bisVine acu’ și Moș Crăciun, bisNoi mâncăm și un magiun, bisVine chiar și Paștele, bisNe-am vopsit noi ouăle, bisPapa Noel este chel, bisDin câine ți-ai făcut miel, bisAna are prăjitura, bisNoi i-o dăm direct în gură, bisRegele Arthur are un castel, bisNe ștergem la fund cu el, … Citește mai mult

Friedrich Nietzsche – La A Treia Năpârlire

Cojită-i pielea și-a-nceput să-mi crapeÎn mine șarpele-ntr-un nou avântAu și-nceput cu humă să se-ndoape,Trezindu-și pofta de mâncat pământ.Mă și târăsc prin iarba naltă, deasă,Și printre pietre, în zig-zag, flămândCa să mănânc mâncarea mea aleasă,Pe tine, hrana șarpelui, pământ!

Florica Duma – Patru Boi cu Lanț în Coarne

Patru boi cu lanț în coarneStau în codrii morți de foame,Morți de foame și de sete,N-are cine să-i adape,Că birișul boilorȘede-n poală mândrelor.Măi Ioane, ți-am spus bine:Mândrele capul ți-or pune,Până punga era plinăTe ținea mândra pe mână,Dacă punga s-o golitMândrele te-au părăsit.Strigătură:Trageți, boilor, la rudăCă sunteți mâncați de trudă.Măi Ioane, măi Ioane,Boii-n grajd îs morți … Citește mai mult

Ionel Zeană – Halucinație

Ții! Ce frig, ce foame mi-i!Ca un darnic vistier,Noaptea a spuzit pe cerZloți în roiuri brumării.Printre negrele zăbrele,Din nemărginire, steleMă măsoară ca apașiiȘi-și scufundă-n haos pașii..Luna rumenă ca chifla,Îmi tot dă mereu cu tiflaȘi-mi aruncă – ah, nebuna!Câte un crâmpei de steaNu mai mare ca aluna,Pentru toată foamea mea.Oare astfel crede eaCă mi-o poate alina?Cum … Citește mai mult

Nicolae Sulac – Într-o Iarnă Lungă, Grea

Într-o iarnă lungă, grea, of, doruleiTata la război era, doruleiLângă ușa unei case, doruleiÎntuneric, frig era, dorulei. Așa prăpădiți de foameCei copii desculți ședeauGhemuiți pe-un pat de scânduriLângă a lor mamă plângeau. Mama o coajă de pâine, of, doruleiDați-ne, mama, să mâncăm, doruleiPână când e frig și foame, doruleiNe lași, mama, să îndurăm, dorulei. Nu … Citește mai mult

Nicolae Sulac – Când Tata Va Veni

Într-o iarnă lungă, grea, oof, doruleTata la război era, doruleLângă ușa unei case, doruleÎntuneric, frig era, dorule.Așa prăpădiți de foameCinci copii desculți ședeauGhemuiți pe un pat de scânduriLângă a lor mamă plângeau.Mama o coajă de pâine, oof, doruleDați-ne, mama, să mâncăm, dorulePână când frig și foame, doruleNe lași, mama, să îndurăm, dorule.Nu mai plângeți, mama … Citește mai mult

Nichita Stănescu – Axios, Axios

I. ExpunereDeplasare spre roșu, mereu aceeași deplasarespre roșuo, linii spectrale ale vieții mele,îndepărtare secretă și perpetuăa insului de sine însuși,pretutindeni și cu atâta pasiuneîncât tot ceea ce se vede ar trebui să nu se vadădin pricina răspândirii lui pretutindeni,din pricina felului în care poleiește totulcu acel „sine” de carne și sânge,cu acel „sine” de carne … Citește mai mult

Nichita Stănescu – În Sus De Sus

Hai, să nu-l distrugem pe păianjenşi morţii să nu îl dăm la iepure,sacrifica-vom foameiţinerea de minte.Cu aripi creierul, el, în curândsprâncenele şi ochii şi guralăsate or să ni se lase pe pământ.Mănâncă ce e jos, mi-a zis,şi a zburatşi s-a fost dusîn vis,în mult înfometatul de nimica vis.

Nichita Stănescu – Fânar

Ploua cu picături de ploaie negrepentru o altă, altă sete,plouă cu foarte negru pe fânar,o smulgere fusese de hotar,de minți înfometate smulgere,un râu grozav de negru-n curgere,o foame-a turmelor de oi,o foame a noițelor pe unghii,de ne-ntrebam cu toți adeseoride soarele nu-i socru,iar stelele ni-s unchii.Mi-au dat femeia cu lumină și cu foame,ți-am dat vederea-n … Citește mai mult