Florența Albu - Versuri.pro

Amiaza - IV

Urât. Devreme. / Cărți de poezii. / Și joci șotronul cu metafora / și joci … →

Ah, luciul ierbii, țepe ucigașe / minuscule / ieșind la fața lumii – / răspăr … →

Târziu și iarnă – / mă voi întoarce acasă / la frig la singurătate. / … →

Obositor să faci acest eden, / să fie mai edenul! / Egalul orelor cu ele … →

Un ochi încenușat se duce / și se-ntoarce / din lume / și îți povestește … →

Urât ca cititor de poezie. / Amiaza norilor / și pocnetul unei păstăi / umbelifera. … →

Călătorim tixiți, indiferenți, / Ne lovim unii de alții, / Ne-ndepărtăm, străini. / Privim nicăieri, … →

Guști sarea propriilor buze / guști săruturi marine / cuvintele – ocnă. / Amiază toridă … →

De unde venea acest frig? / De la aproapele meu. / De unde venea această … →

Doamne, mai plângi, ne mai ceri / milă unii cu alții / la vremea pustiei … →