Versuri corectate și adnotate
Mă doare, mi-ai frânt inimaM-ai rănit, mă doare amintirea taCe-ai gândit, amare toate vorbelePierdute toate visele.Ce ironic să spui că e vina meaN-ai simțit nimic, nimic nu va mai fi cum era.Ai aprins flăcări în RaiA fost doar o amăgire și-am crezut în tineAi atins-o și-o sărutaiAi învins, de ce mai stai.A fost doar o … Citește mai mult
Gheață am în sângeȘi noroi pe corpul golN-am nevoie de aripiCa să zbor.Sunt desculț și astăzi cerulE în flăcări fără rostÎncă un pas, nu mă mai ridicăNimeni de jos.Un pas mă desparteDe tine și de moarteUn pas mă desparteCaptiv în flăcări în noapte.Un pas mă desparteDe tine și de moarteUn pas mă desparteCaptiv în flăcări … Citește mai mult
Nu, nu, nu vreau să știuCând închid ochiiCa să nu mai scriuMelodia cântată de la mine pentru voiEste doar o însușire ca să nu mai dau de voi.
Te-am creat din flăcăriși acum te-am aruncat în foc.Ești cu mineîntotdeauna,dar nu ești conștient de minetot timpul.Eu sunt un vrăjitorși te-am înconjurat cu o vrajă.Acum e momentul să scapi!.”Iubirea a spus – Maestrul”
Eram singura singurică în casăAmbii mei părinți plecaserăApoi în fața mea am văzutO cutie mică, bună de privit.Oh, mi-am zis, ce plăcut și frumosTrebuie să fie o jucărie pe cinsteAm aprins un chibritCum făcea mama de multe ori.De câte ori eram singurăTrăgeam către focDe ce este Soarele rotundDe ce nu mă fac bine.Se îndreaptă spre … Citește mai mult
Pe tine te cânt, sălbatic hău,În furtuna nopțiiMunți îngrămădiți;Voi, turnuri cenușii:Revărsări cu grimase de iad,Dihănii de foc,Aspre ferigi, molizi,Flori cristaline,Chin nesfârșit,Ca să-l hărțuiești pe Dumnezeu,Duh blajin,Oftând din greu în cataracte,În pini unduitori.Ard auriu, jur împrejur, cu vâlvătaieFocurile popoarelor.Peste negricioasele recifeSe năpustește-n beția morțiiÎncinsa vijelie,Talazul albastruAl ghețaruluiȘi năvalnic vuieșteClopotu-n vale:Flăcări, blestemeȘi-ntunecateleJocuri ale voluptății,Un cap de stanăIa … Citește mai mult
Adie-un vânt! Verzi flăcări cântăStingându-se – și luna scaldă,Plină și mare, sala-naltă,Ce-n fast nu se mai înveșmântă.Domol surâd strămoșii-n rame –Căzu și ultima lor umbră,Miasme-s în ruina sumbră,Corbi dau târcoale, muți de foame.Tâlc stins al zilelor uitateDin măști de piatră cată-n față,De chin crispate, fără viață,Măști triste în pustietate.Vin bolnave-miresme aleApuselor grădini să-alinteRuina – ca … Citește mai mult
Sunt aici, cu forța mea te chem.Așteptam să vii chiar la primul meu semn.Asta seară ești nefericit.Ești supărat sau poate doar obosit.N-are rost să alergi după o stea.Când lângă tine e totuși cineva.Focul, primul nostru legământ.Focul, arde-n ultimul cuvânt.Focul, liniștea o va spulbera.Focul, greu de stins când s-a aprins.Focul, arde-n fiecare vis.Focul, arde-n trup și-n … Citește mai mult
La gâtul fiecărui fir de iarbă –țăndări, clopotul soarelui, zori.liniștea acum e oarbă.oamenii acum sunt flori.bucură-te, nebunie. Hamlet e cu noi.șerpii au murit pe comori.apele curg înapoi.
Flăcările repară întunericul cu rumeguș de scorburiÎmi duc viața într-o scorbură care se cheamă viațăbuchisind pe-ncetul teoria peșteriiîntre tot felul de pândeÎntr-una din încăperile mințiiPlaton se spânzură de câteva ori pe ziCicatricile beznei din loc în locpar negii sau nasturiiunui craniu barbar unei haine de foc.Ce fragede-ți sunt lucrurile, Doamne, ce slăbănoage și plăpânde.Noduri de … Citește mai mult