februarie – Versuri.pro

DOC feat Aforic - Freestyle Februarie III

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Oh! Da, tati! Asta e restanța mea de pe februarie. Da. Dar n-am venit singur, știi? Ca să-mi spăl păcatele, l-am adus pe băiatu’ meu Afo cu mine.
Ăștia-s aia care peste zeci de ani vor deveni folclor,
cei despre care va vorbi Murărească la televizor.
Mă urmărești? Ai un talent ca Pele-n vizor.
Mă cântărești? 80 de kile decent pelle pelle, n-am blinguri,
le detest, gen la masa mea daviștii n-au linguri.
Da-mi pun fetele tovarășilor pe afiș s-am figuri.
Dacă fată ești gata de poștă, uite am plicuri.
Mi-ai fost recomandată? Ce tremuri toată? Zici că-i friguri.
Știu că arăt ca dracu’, dracu’ se mândrește cu asta.
Când scriu scot track-u’, dracu’-și păzește nevasta.
Știe că fetele-s ca textele, le fac din vorbe,
nici nu încep concertele, cert este că le fac din probe.
1, 2, 2-10 beri, basi, medii, dăm în alte,
alea-s reglate. Ce faci? Vorbeam de păsări, frate,
de-alea peste 1,70 nu le-ntâmpini cu flori,
vin cu murguri de 77 întregi și-o bere Skol.

Refren:
Domnilor clovni, construiesc linii mari ca Daytona,
întregi în 360, liric, rapid ca Mephedrona.
În sud m-am născut,
de la început mi-a plăcut să vă fut,
mai stai puțin că nu e mult x2.

La început a fost sfârșitu’,
a venit infinitu’ și m-a luat pe sus.
Lumea-mi zice micul Caramitru,
microfonul atașat la antebraț.
Cu ALDE frați, ardem wați,
da voi ce credeați?
Mai terminați în p*** mea că intru peste voi,
sunt visul meu urât de la etajul 2.
La –-
Pe scara evoluției, din cartier am plecat pe sunet de percuție,
am făcut ce am făcut, am greșit,
am plătit, m-am schimbat, am muncit, am realizat, nu m-am lăsat.
Da’ stai, frate, unde ești?
Că vin la București, că vreau să îmbătrânesc în haine golănești,
că moartea dacă vine, vine singură,
și data-n care apare nu e sigură.
Nu cred în reîncarnare c-asta-nseamnă c-aș rescrie,
știi ce cred că e? Reprogramare-n carne vie.

Mircea Pavelescu - Jurnal de Bord

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Mareea ca o pâine dospește calm în barcă,
pe-aci Februarie e tânăr și cu obrazul ud;
în fund din crucea largă zvârlită peste sud
cad stele ori embleme de aur pentru șapcă.
Aștept să-mi întinzi mâna, ușor, peste ocean,
întocmai ca o algă prin mrene de argint.
Inima ta pe-alocuri o simt călătorind
închisă-n buzunarul batistei și-n ochean.

Daniel Vişan-Dimitriu - Amnar de Februarie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Iubito, prima zi de februarie
E rece, cum e datul ei să fie,
Dar eu, în raiul meu imaginar,
O văd așa cum știu că-ți place ție:

Zăpadă cât cuprinde și noi doi,
Pe sub copaci cu pletele cărunte,
Trecând pe lângă râul din zăvoi,
Părându-ne că e un râu de munte.

La dreapta e cărarea înspre schit,
Iar de la pod, mergând aproape-un ceas,
Vom poposi la hanul părăsit
De care, iată, sunt și-acum atras.

Voi face focul și vom bea un ceai
Să ne-ncălzim și să putem, apoi,
S-alunecăm prin al zăpezii rai
Pe schiuri, printre brazi și … amândoi.

E cerul tulbure ca ochii mei
Când caută prin viață un amnar
Ce mai aprinde-n raiul meu scântei
Ca azi, în prima zi de februarie.

Tranda feat Paul Iorga - Februarie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

15 minute de faimă sunt cool
16 minute parcă nu-s destul
De fapt nicio viață întreagă
Dacă prinzi gustu’ o să te spargă
O să te tragă în piept și pe nas
Petreceri triste la care-ai rămas
Pentru vreo tipă că uitai de ceas
Nu se compară cu ce-aveai acasă.
O să vezi tu cum e tot
Când șansele trec, rar se întorc
O să vezi tu cum e tot
Karma oricum se întoarce la loc.
Aș vrea să mă mint
Da’ încă mai simt
Și am de trăit
Cu lucruri pe care nu pot să le schimb.
Am iubit-o
Și-am rănit-o
Așa cum nu merita
Că n-aveam timp pentru ea.
Acum văd
Ce face timpul
Februarie în inima mea
[Februarie în inima mea].
Am văzut tot ce se schimbă într-o clipă
Învăț din greșeala mea favorită
Și-am văzut tot ce implică
Diferența dintre o târfă și-o tipă.
Una va sta și când banii se duc
Alta și-a făcut bagaju’ de mult
Niciun regret prea curând
Orgoliu prea mult, Imperiu ăla a căzut.
Mi-a plăcut cartea, nu și ultima parte
Când amândoi pleacă pe drumuri separate
Unele povești nu mai pot fi reparate
E nevoie de curaj și sinceritate..
Aș vrea să mă mint
Da’ încă mai simt
Și am de trăit
Cu lucruri pe care nu pot să le schimb.
Am iubit-o
Și-am rănit-o
Așa cum nu merita
Că n-aveam timp pentru ea.
Acum văd
Ce face timpul
Februarie în inima mea
[Februarie în inima mea].
Primu’ lucru din listă
Vreau să te știu fericită
Și Ultimu’ lucru din listă
Ar fi o petrecere tristă
La care eu nu mai ajung
Și sincer nu mai am de gând
Timpu’ a trecut
E de ajuns ce-a făcut..
Februarie în inima mea

Releveu - Februarie Stins

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

14 februarie candva voi doi acum doar poze
Candva inima ta plina de ea acum de echimoze
Catastrofal verdict vorbesc strict despre voi
Daca ai cazut ridicate si nu privi inapoi
Ferestre afumate tocuri ingalbenite de timp
Auzi tocurile ei ce odinioara se auzeau venind
Simti gustul de vin amestecat cu gustul amar ce l-a lasat
Parfumul ei lipseste..
L-a luat cu ea cand a plecat
Ganduri uitate zac scrise pe o agenda prafuita
Ganduri marcante marcate in foi parca marcand o reusita
In mijlocul lor o lacrima ce parca se scurge arzand
Cuvintele prind viata parca deja o vezi razand
In josul foii un te iubesc si rujul inca ne uscat
Totusi parfumul ei lipseste l-a luat cu ea cand a plecat
Nu sunt aici sa te deprim
Si nici sa te indrum
Fa-o sa vina inapoi sau pleaca
(Ha) Drum bun

Ref:
Sute de beep-uri nume scrise pe ziduri,
Declaratii, trimise prin plicuri
Certuri pornite din niste nimicuri
Cuvinte marete puse pe beat-uri
Vorbe soptite devenind apoi mituri
Rugaciuni ridicate mai ceva ca la schituri
Lacrimi ce curg adancind zeci de riduri
(Lacrimi ce curg adancind zeci de riduri)
De acum doar tu gasind
Tin gusturi lacente
Singura fara el urmezi firul legendei
Ghetele tale murdare
Patate cu amintiri
Zilele fara el sunt goale
Candva pline de impliniri
Te-ai resemnat de atunci
Atunci de ce tot plangi?
De ce il tot visezi?
De ce nu il uiti?
De ce nu il strangi in brate
Daca il vrei de ce il alungi?
Si mai presus de toate
De ce continui sa te infrangi
De ce?
Ha
De ce?
De..
De ce?
Ai luat inima lui cu tine
A ta a ramas la el
Totul e neschimbat si totusi
Nimic nu mai e la fel
Ai ales alt drum
Inca ii simti imbratisarea
Vorbele lui iti bantuie gandul
Acum doar tu si marea
Iti amintesti de el
Cand l-ai lasat pe pat intins
Luptati unul pentru celalalt
Nimeni nu se lasa invins
Daca te-am deprimat ma ierti
Caci n-a fost dinadins
Releveu a 14a zi din luna
Februarie stins..

Ref x2:
Sute de beep-uri nume scrise pe ziduri,
Declaratii, trimise prin plicuri
Certuri pornite din niste nimicuri
Cuvinte marete puse pe beat-uri
Vorbe soptite devenind apoi mituri
Rugaciuni ridicate mai ceva ca la schituri
Lacrimi ce curg adancind zeci de riduri
(Lacrimi ce curg adancind zeci de riduri)

Geo Bogza - Era O Seară Umedă de Februarie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Ioana Maria, era o seară umedă de Februarie
când ți-am spus: vreau să merg cu tine pe străzi
și vreau să-ți dau o floare.
Așa a început,
orașul în seara aceea era o corabie
care se pregătea să plece departe
și tu mergeai pe străzi alături de mine
pentru prima oară.
Orașul, în seara aceea, era plin de întuneric
oamenii treceau grăbiți în toate părțile
se pregătea în lume o mare călătorie
și noi aveam să fim luați și duși departe
fără să știm.
Tu mergeai alături de mine
în întuneric
și mi se părea că te aud cântând
o melodie
încet de tot
mai mult pentru gândurile tale
din seara
când mergeam pentru prima oară alături de tine.
Era într-o seară de Februarie
un fantastic început de poveste,
Ioana Maria,
și floarea pe care o țineai în mână
era roșie.

Giuseppe Ungaretti - Monolog I

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Sub înveliș, ca într-un hău,
Stările sufletului se resimt deja,
Se desfac, delirând de nestemate:
Stingheresc iarna în somnul ei,
Un motiv de a fi
Pentru scurtul Februarie, și lunatic,
Într-ascuns, nu mai e așa sordid;
Ca peste un dezastru biblic
Cortina pare să se ridice
De-a lungul unui țărm, ce din clipa aceea
Scotocește după oameni:
Din când în când, în bruște iviri
Se succed turnurile;
Din nou în căutarea Araratului,
Cu ancora sus alunecă arca singurătății;
În porumbar urcă iar zugravul.
Deasupra tulpinilor târâtoare de rug
Prin Maremma
Și
Ici-acolo se aud zbătându-se,
Zburătoare în cuști,
Freamăt, piuituri;
Din Foggia cu mașina
Spre Lucera gonind
Farurile ei neliniștesc
Cârlanii din țarcuri;
În munții Corsicăi, la Vivaro
Oamenii din jurul focului veghează
Ciorchine sub lampa cu petrol din încăpere,
Cu bărbi albe ciufulite
Peste mâinile sprijinite-n bastoane,
Mușcând cu lentoare din pipă
Ascultând pe Ors Antone cântând
Acompaniat de susurul gurii de râu
Ce vibrează între dinții
Băiatului Ghiuvanni:
Atâta veselie e în soarta sa
Câtă tulburare e într-a mea.

Nina Cassian - Tumefiere

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Eu am știut că timpul o să treacă.
Eu am știut.
Februarie e cel mai scurt
și-mi rămâne plânsul afară din teacă.
Tare curge, curge..
Faima mea întâmplătoare
își face cruce
cu două picioare.
Pentru ca umilința jocului
să-mi fie lăsată,
m-am deplasat la fața locului;
fața locului era umflată.

Norzeatic feat Khidja - Asfințit de Februarie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Într-o seară de februarie,
Asfințitul colora o oarecare arie,
lăsând fâșii portocalii
ascunse privirii doar de blocurile de vis-a-vis.
Cerul era de un albastru deschis ferm,
de parcă întreaga zi se dilata în etern.
Nori roz diafani beatifici în imponderabilitate,
toate identic de puternic impregnate.
Soarele cobora vizibil pe măsură ce se scriau versurile;
luminile de vis-a-vis începeau să se aprindă mai des
și le contrasta orizontul ondulat din ce în ce mai fad,
întunericul înainta, inoculând neant.
Norii roz deveniseră gri spre est, iar la apus
cer, nori, culori și-apoi albastru din nou sus,
lângă, dungă prelungă;
noaptea vine încet și o alungă.
Vestul pierzând din V în fața vastului vid ce creștea
de undeva gonind ca o vrajă, suflându-i în ceafă cum spunea povestea.
Spațiul către asfințit – din ce în ce mai închis.
Visul s-a-ntins și pe blocul de vis-a-vis,
luminile portocalii
și niște ciori într-un stol prelung inegal trecură.
În zare raze roz mărginite sus și jos de-ntunecime,
la limită o zonă de tampon albastră,
apoi în întregime a realului cuprins de acalmie.
Pe fâșia de fond deschis,
statuia de pe primărie,
acolo unde era soarele înainte să dispară,
forțe nevăzute înconjoară seara în strânsoare,
prefăcând-o într-o paletă cu tente bleumarin, turcoaz, violet, maro, indigo.
Cerul se lasă închis cu faldurile indigoului dintre scoarțele unui registru.
Apusul și răsăritul s-au împletit în fundal;
între timp, pe deplin încremenind complementar,
lumini izolate ale serii devin ca dintr-o dată călăuze vederii,
fiindcă deja versurile nu se mai pot zări scrise.
Pace, pân’ la o nouă paletă de culori mai deschise descrise.

Noaptea Tarziu - Dă-te-n Sărbătoarea Mea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Ooooooo, ai zis că-mi faci de Valentine’s Day,
Și-ai venit cu textul: „Iubi, ce-o să-mi iei?”
Știi tu, dar mi-au zis toți prietenii mei
De ce să-i faci cadou când poți să bei, ei, oo,
Prin magazine mă plimb, că poate vezi ceva ce-ți place,
Dar mă prefac că nu mă prind, ooo,
Și după atâta timp, zici că nu-ți mai dau o floare și că mint, tu

Refren:
Înjură-mă cât poți de tareeee,
Nu te voi auzi, fiindcă-acum eu sunt în deplasareee,
Bere cu băieții, o, dacă mă vei înjura
Dă-te-n sărbătoarea mea,
Cadou oricum nu-ți voi lua,
Mă jur că plec la mama
Și nu mă pot enerva
Când spui că pleci la mata,
Așa că-ți mai zic ceva:
Dă-te-n sărbătoarea mea!
Îmi spunea cineva
Că luna asta e complicată,
Crezi că-i scapat de ea?
Bate Dragobete la poartă,
da!
Fiindcă așa e femeia,
când e februarie, martie,
februarie, martie,
Nu te-nțelegi cu ea,
că vrea să-i cumperi de toate, cumperi de toate,
da, da, vă supărați pe noi
dacă nu vă luăm pe nimic,
faceți tărăboi
și ne faceți boi,
niște tărănoi
și spuneți că niciodată nu ne gândim la voi.
Cântă, Salame, zi și tu ceva de femeie, de Dragobete, de vacanțe,
Ie-ale tu cu tine dacă vrei la Santo-Preg!

Refren: