Omar Khayyam – În Lume Ca Pe-O Minge Ne Aruncă-Un Joc Fatal
În lume ca pe-o minge ne aruncă-un joc fatal.Ne-azvârle-n dreapta, ‘n stânga – precum vrea jucătorulȘi doar cel ce ne poartă mereu din val în val,El singur știe sensul, el știe adevărul.
Versuri corectate și adnotate
În lume ca pe-o minge ne aruncă-un joc fatal.Ne-azvârle-n dreapta, ‘n stânga – precum vrea jucătorulȘi doar cel ce ne poartă mereu din val în val,El singur știe sensul, el știe adevărul.
Vioaie strălucea steluța,Ce jos din cer căzu apoi.Mă-ntrebi, copila, ce-i iubirea?O stea-n grămada de gunoi.E ca un câine plin de râie,Ce zace mort în praf, murdar.Cocoșul țipă, scroafa gemeTârându-și pofta-n bălegar.O, de m-aș prăbuși-n grădinaCu flori ce m-au dorit odatăȘi unde vreau de-atâta vremeSă am o groapă parfumată!
Cât suferă această lume să fie modelată între cei patru pereți ai unei cărți pentru a deveni lumea omului! Și cum să nu socotești mai mult decât un nenoroc faptul că apoi încape pe mâna unor speculanți și-a unor smintiți ce o împing înainte decât propria ei mișcare? A combate, de bine de rău, fatalitatea … Citește mai mult
Suntem asemănători broaștelor râioase care, în aspra noapte a mlaștinilor, se cheamă între ele și nu se văd, supunând strigătului lor de dragoste întreaga fatalitate a universului.
Fericit este copacul atât de puţin simţitor,dar mai fericită piatra, căci în ea simţirea e de tot absentă:nu există durere mai mare decât aceea de-a fi viu,nici povară mai grea decât să-nduri o viaţă conştientă.Să fii, dar să nu ştii nimic, şi să-ţi lipsească definitiv ţelul,şi groaza pentru tot ce-ai fost, şi spaimele de-acum şi … Citește mai mult
Ferice planta care simte pe jumătate,și mai ferice piatra că nu simte nimic;durerea de-a fi în viață este mai grea ca toate;în fața conștiinței orice abis e mic. A fi, însă a nu ști nimic, ce drum te poartă,și teama de cumplitul ce zace-n viitor…Și siguranța că ești o dimineață moartă,că beznele și viața din … Citește mai mult
Când apari, senorita, în parc pe-nserat,Curg în juru-ți petale de crin.Ai în ochi patimi dulci și luciri de păcat,Și ai trupul de șarpe felin!Gura ta-i un poem de nebune dorinți,Sânii tăi un tezaur sublim!Ești un demon din vis, care tulburi și minți,Dar ai zâmbetul de heruvim. Refren:Vreau să-mi spui, frumoasă Zaraza,Cine te-a iubit?Câți au plâns … Citește mai mult
Fortuna mi-au pus cărturarii nume,Iar tu, François, strigi că sunt rea și crudă,Ce nu ești om cu fală și renume.Mai buni ca tine-n vărării asudăȘi sparg în ocne pietrele cu trudă.Te plângi, cu toată viața de rușine?Nu ești tu singurul, și nici nu se cuvine;Privește-mi faptele de-odinioară bine,Ce mulți viteji s-au prăpădit prin mine;Pe lângă … Citește mai mult
Moartea se-apleacăpeste mine, o problemă de șah.Are răspunsul.
Poezie dedicată Elenei Grecescu, marea iubire a poetului.Căzut din lacrimile mele, jos,Din însumi dat afară de rana ce mă doareTe cânt, paguba mea câștigătoare,Te laud, deficitul meu plin de folos.Surâde-n carnea mea, se zbuciumă și sareCuțitul ajungându-mi pân-la osO, tragicul meu negru trandafir frumos,Iubirea mea din care se și moare.E totul negură, nimic nu-i roz,Fatalitate … Citește mai mult