Nichita Stănescu - Stare (II)
În jurul meu mă încolăcesc / ca să nu-mi dau voie spre sferă, / aidoma … →
În jurul meu mă încolăcesc / ca să nu-mi dau voie spre sferă, / aidoma … →
La început a fost Țipătul, / Care a zămislit Sângele, / Care a zămislit Ochiul, … →
De la o zi la alta / (sau poate de pe o zi pe alta) … →
Oare marea a apărut sau pădurea sau focul, / Zăpada, sau femeia, sau gloria orașelor? … →
E mult prea mare Universul, / pentru a fi imaginat de oricine. / Ce-ai creat, … →
Viață. / În fiecare dimineață mă trezesc îmbrăcat în trupul / acesta de ocazie cu … →
Ia-mi creierul / în mâinile tale moi / şi înveleşte-mi-l / în osul luminii. / … →
I. / Deodată gândul mi s-a schimbat în vedere / și ea a început să … →
Astfel că până la urmă acolo era nimicul. / El a fost pus înăuntrul nimicului. … →
Înalți și drepți ca fumuri, / Poveri purtăm pe drumuri, / În pașii noștri: soarta. … →