Jorge Luis Borges – Odiseea Cartea Douăzeci și Trei – 178

O dreaptă răzbunare a săvârșit,Oțelul spadei, fapta cuvenită.Săgețile și lancea ascuțităVărsat-au sângele nelegiuit.Necontenit luptând cu piedici grele,Ulise la nevastă-a revenit,În ciuda unui zeu care-a stârnitFurtuni potrivnice și vânturi rele.Regina credincioasă se odihneșteLa pieptul regelui. Dar unde-i oareBărbatul ce de-atâta timp pe mareDucând un trai de câine rătăcește?El vrăjmășia soartei o-nfruntaZicând că Nimeni numele-i era.

Jorge Luis Borges – Odiseea

O dreaptă răzbunare a săvârșitOțelul spadei, fapta cuvenită.Săgețile și lancea ascuțităVărsat-au sângele nelegiuit.Necontenit luptând cu piedici grele,Ulise la nevastă-a revenit,În ciuda unui zeu care-a stârnitFurtuni potrivnice și vânturi rele.Regina credincioasă se odihneșteLa pieptul regelui. Dar unde-i oareBărbatul ce de-atâta timp pe mareDucând un trai de câine rătăcește?El vrăjmășia soartei o-nfruntaZicând că Nimeni numele-i era.

Homer – Iliada Cântul II Partea I

Toți peste noapte dormeau, și zeii ceilalți și bărbațiiRăzboitorii din car, numai Zeus n-avea parte de tihnaSomnului. Sta chibzuind cum el să-l înalțe pe-AhileCinstea mărindu-i cu pierderea multor Ahei la corăbii.Una din toate la urmă-i păru că e mult mai cu cale,Lui Agamemnon Atrid un vis momitor să trimită.Visul la sine chemând, îi zise cuvinte … Citește mai mult

Homer – Iliada Cântul II Partea a III-a

De asta Etolii ca Domn îl aleseră acuma pe Toas.El patruzeci de corăbii smolite aduse la Troia.Idomeneus vestitul în suliți mâna pe CretaniiCei din Gortina cea bine încinsă cu ziduri, din CnososȘi din Miletos, din Lictos, din albul Licastos,Din Rition și din Festos, tihnite și largi amândouă;Și-alții din Creta, din mare ostrov cu orașe cu … Citește mai mult

Florența Albu – Epopeea Nimicului

Luminile pescăriei băltesc la țărmul pustiu.Construcții de nisip, epopeea nimicului.Naufragii ori lansarea ideilor noi– dar vechi! – în care izbești sticla șampaniei.Tu stai acolo în rombul tău care-și fabrică mierea și fierea;privești noaptea lunii sceptic, zicându-i repetare și melancolie.Dar păsările care se întorc țin minte totul.Ele își amintesc repetarea, ele slăvesc repetările și spun:acolo vom … Citește mai mult

Ioan Budai Deleanu – Țiganiada

Țiganiada (fragment).Cântul I.Argument Pân’ Vlad Vodă pă țigani armează,Asupra lor Urgia întărâtăPe Sătana, ce rău le urează.Într-aceea, luându-și de drum pită,De la Flămânda pleacă voioasaȚigănime drept cătră Inimoasa. 1Musă! ce lui Omir odinioarăCântași Vatrahomiomahia,Cântă și mie, fii bunișoară,Toate câte făcu țigănia,Când Vlad Vodă îi dete s*******,Arme ș-olatură de moșie; 2Cum țiganii vrură să-și aleagăUn vodă … Citește mai mult

Firdousi – 99 (104) Kei Kavus. Jalea Lui Rostam La Moartea Lui Sohrab

Porunci-n brocarturi scumpe vrednice şi de-un şahsă-i învăluiască trupul fiului ce pizmuitronul şi împărăția, şi-un sicriu găsi, îngust.Fu adus din câmp coşciugul, şi spre corturi se-ndreptă.Foc la tabără îşi puse, oastea-n cap îşi presărăpulbere. Se aruncară toate corturile-n focdin brocarturi înmuiate în culori de curcubeu,şi-a lui şea ce-i căptuşită-n pielea unui leopard,şi i-a fost lui … Citește mai mult

Firdousi – 17 Cum A Fost Începută Epopeea

Cugetul când mi se-ntoarse de la cel slăvit mai sus,lângă tronul și stăpânul lumii am căzut, supus.Vream demult străvechea carte-n graiul meu s-o tălmăcesc.Am cerut-o tuturora-n grai persan s-o stihuiesc;tremuram privind cum Roata cerului se tot rotea,mult temându-mă că dacă lungă n-o fi viața mea,scrierea mi-o las la alții. De-altfel s-ar putea să scapprintre degete … Citește mai mult

Firdousi – 99 (1099) Kei Khosro Manije Veni Să-l Vadă pe Rostam

Despre-această caravană auzi și Manijeși-alergă-n cetate. Fata șahului Afrasiabse înfățișă-naintea lui Rostam cu capul gol,ochii-n lacrimi, și scăldate-n sânge pleoapele udaumânecile hainei sale. Spre Rostam ea se plecăși îi zise: „Tu te bucuri de viață și comori,fie ca tu niciodată nimănui să nu te plângide-oboselelile-ndurate! Fie ca mărețul cersă se-nvârtă-ntotdeauna doar după dorința ta!Fie ca … Citește mai mult

Firdousi – 99 (102) Kei Kavus Sohrab Îl Zvârli pe Rostam la Pământ

Pe când lucitorul Soare capul şi-l nălţă, şi-n zăricorbul cel cu negre pene-şi strânse aripile-ncet,Rostam, platoşa din pielea leopardului pestriţ,şi-o-mbrăcă şi pe dragonul jucăuş încălecă.Între cele două taberi loc era de doi farsangiunde nu-ndrăznea nici unul să se-apropie. Rostampe cel câmp de bătălie se întoarse, după cechivăra de fier îşi puse. Tot ce-n lume e … Citește mai mult