epoca

Menelaos Ludemis – Anacronism

de

Sunt îmbrăcat cu o hainădestul de „demodată”.Mi-a cusut-o mamaîn țesătoria pântecului săuCând eram mic,A făcut însă o greșeală:În loc de cămăși,mi-a dat sentimente.Și-n loc de copite –Picioare.Și așaM-a nenorocit pe veci.Eu, ca să mă consolezm-am dus să cumpăr colți:Dar îi vânduseră pe toțiBlânzilor lumiiSă-i învețe să muște.Ce îmi rămânea de făcutca să mă „aliniez”la spiritul … Citește mai mult

Johann Wolfgang Von Goethe – Epoca

de

Cu litere de foc ca stele-n noaptePurta Petrarca-n piept, adânc săpată,Vinerea Mare. Tot așa mă-mbatăAjunul din o-mie-opt-sute-șapte.N-am început iubirea-nfiripatăDe mult ardea în neștiute fapte,Și chiar uitată străbătea în șoapte,Și-acum spre ea mă-mpinge dintr-odată.Iubirea lui Petrarca, infinită,Ce tristă-a fost, necunoscând plinirea,O, Vinere-a durerii, zare ternă.Ci iar și iar răsară-mi, fericită,Dulce, sub lauri în extaz, sosireaStăpânei, ca … Citește mai mult

Georg Trakl – Epoca

de

Chip de animal în verde brunMă-nbujorează, tufa arde.Și cântă-un vechi izvor departeCopilăros. Ascult acum.De mine-și râde-un stol de cioriȘi-n jur mesteceni pier în ceață.C-un foc de bălării în față,Văd cum imagini prind culori.Pe fond de aur basm eternDe dragoste. Peste colinăTac nori. Mari fructe de luminăDin fantomatic iaz fac semn.

Gellu Naum – A Patrusprezecea

de

Ai noștri ne uitau, ne îngropau în coceniPe ape, ce plăcere, trecea un pelican aproape roșuNoi admiram poarta cetății, cumpăram merindeApoi intram într-o sală, umblam ca niște cocoșați, ne mai și plictiseamCe să mai spun, cânta și muzica, era ceva extra.Pe aici, susținea ghidul, a trecut Alexandru cel MareCanalul ăsta e făcut cu mâna lui … Citește mai mult

Iannis Ritsos – Ajunul Soarelui – VI

de

Copaci mari aleargă-ntr-o epocă mânjită de funingini,într-un pârjol ce arde buruieni și calcane,oameni îmbătați de visurile lor cântă sub ferestrele stelelor,iau pușca, țintesc în cer și zornăie clopoțeii tuturor țintelorpictate cu flori, oi, ciobani cu fluiere,păsări mari, roșii, albastre; lumea-ntreagăca un tir iluminat, pe-nnoptate,înghesuială, strigăte: victoria. Oamenii-apucă pușcași, cântând, se-aruncă-n vâlvătăi.Întâi silabisire – o silabă, … Citește mai mult

Iulia Haşdeu – Evantaiul

de

E-o mică jucărie din veacul cu marchize,Cu aur şi agate mânerul e-ncrustat;Paleta-i de mătase cu linii delicatePe sâni de alabastru, frumoşi, a tresăltat…………………..Ah, dacă evantaiul, ce toate le văzu,Ar fi să glăsuiască, ce povestiri ar spune!De-atâtea ori iubirii el sfetnic tainic fu,În buduarul plin de marchize şi-a lor lume.

Anna Ahmatova – În Anul 1940

de

O epocă-atunci când se-ngroapă,Nici psalmuri nu sunt, și nici flori.Urzici și scaieți lângă groapăVor sta de priveghi uneori. Groparii cu palmele udeLucrează de zor sub pământ,Și-atât de tăcuți că se-audeAl timpului pas răsunând. Pe urmă, ea urcă-n veciePrecum un cadavru pe râu,Dar mama pe fiu nu-l mai știe,Nepotul dă lacrimii frâu. Și capul mai jos … Citește mai mult

Alexandru Macedonski – Epoca

de

Unui om în toată firea e moral să-i zici smintit,Dar nebunului pe nume dacă-i zici, e necinstit.Trebuieşte-ntotdeauna spre a fi-n moralitateSă te faci apărătorul caselor de sănătate;La nebun să zici cuminte, pe neghiob să adoreziŞi de s-află în Mărcuţa geniu să-l decretezi.În nimica, de-azi-nainte, răul nu-şi mai are leacu,Şi o naţie mai bine nu s-a … Citește mai mult