Versuri corectate și adnotate
Un dinamovist dă de lampa lui Aladin. Iese duhul magic și îi spune:– Îți îndeplinesc o dorință!Dinamovistul: – Măi, fiți-miu a rămas repetent 2 ani la rând. Poți să-l faci deștept?– Nu-mi stă în puteri. Pune-ți altă dorință!– Să ajungă Dinamo în Champions League!La care duhul:– Ia mai arată-mi-l o dată pe ficiorul ăla, mă!
Mo: Ce faci, focă?Foca: Da bine, Mo, uite!Mo: Focă trăznită, iar trompi mă-tu gros, ce-i lampa aia?Foca: Nu-i orice lampă, mediocrule. I-un artefact!Mo: P**a-i mata, pai ce facem, ne înjurăm așa pe față?Foca: Artefact înseamnă obiect vechi.Mo: Poate fi și nou nouț, dacă nu mi-l împrumuți, dă-l în p**a să ți-l f**i!Foca: Are puteri speciale, … Citește mai mult
Te odihneai la margine de apeSperând că noaptea ți-e un sfetnic bun,Când a venit, total inoportun,Un duh, din apa mării să se-adape.– Îți izvorăște roșul de sub pleoapeȘi-arăți ciudat, mai … altfel, vreau să spun,Dar știi și tu! Nu știi? Eu presupunCă ai venit doar ca să-mi fii aproape.Mirat, întoarce capul și-ți răspunde:– Așa e, … Citește mai mult
În sticle, într-o seară, cânta un duh de vin:„Drag om dezmoștenit, spre tine răspândescDin închisoarea mea cu ceară roș-carmin,Un cântec de lumină și de amor frățesc.Știu că e trebuință, pe dealul dogoritDe nădușeală, chin și soare arzătorCa să primesc o viață, un duh neprihănit;Și nu voi fi nicicând ingrat, nepăsător.Căci simt o bucurie și-un minunat … Citește mai mult
Dă-mi chipul tău, granit senin,dă-mi duhul tău, senină iarbă,în neîmpăcatul meu destinnici un tumult să nu mai fiarbă! Să nu mai spumege în piept,sub îndoieli ori sub blesteme,nici câte-n pofta mea le-aștept,nici câte spaima mea le teme. Vreau taina neștiinței reciși-a nepăsării voastre, unde,cu negrul zbor de lilieci,nici o-ndoială nu pătrunde. Granit, dă-mi neclintirea dindumnezeiasca-ți … Citește mai mult
Duh de neînțeles, cine ești oare,cum de știi unde, când să mă găsești,și taina (ca un orb) o adânceștipe-atât încât se-nchide, rotitoare?.Amantul care strânge-n brațe, n-arenimic aproape – doar tu ești apropiat.Pe cine oare nu l-ai îmbibat,de parcă i-ai fi fost a ochilor culoare.Cel care muzică-n oglindă ar zări,pe tine te-ar vedea și numele ți-ar … Citește mai mult
Lumânări cu ochi de fiară.Hohotul de luptă stă ascuns.Ca un fir de apă într-o stâncă, îngerul,axă mișcătoare, lumea a străpuns.E aproape o femeie moartăcoborâtă într-un iad marincare s-a turnat în viațăprintr-un subțiat de sticlă spin.Umblă și acum, desculță bate apa,duhuri trupuri fac din alba cearăși le-aruncă-n apa care se revarsăpeste marginile vieții în afară.
Astă noapte-am fost pe câmpuri cu visele duiumȘi nu m-am întâlnit, prin flori, cu nici un duh,Dar am simțit salcâmii cădelnițând parfumȘi fâlfâiri de aripi de buhe prin văzduh.
Prin noapte, Domnul m-a chemat. Și linUrcam spre culmi, pășind pe cer senin.Pe urma mea se așterneau uităriAdânci ca nesfârșitul unei mări.Comoara cu belșug de mângâieri,În calea mea se deschideau tăceri.Ci eu pluteam, plin încă de pământ.Ce greu, ce greu era să-mi iau avânt!Încet, chemarea sfântă mi-a deschisPrin noapte, largă partie de vis.În juru-mi stelele … Citește mai mult
O, tu, inimă, cât lumea ți-o aduce doar mâhnire,vai, din trupul tău pleca-va duhul fără prihanire!Șezi pe iarbă, să te bucuri vreo trei zile mai-naintede-a-ncolți această iarbă din argila ta fierbinte.