Divinitate – Pagina 67

Luis Vaz De Camoes – Toate Sufletele Triste Se Arătau

Suflete triste se înfățișau / Milostivirii Tatălui divin, / Unde, găsind aspectul lui benign, / … →

Într-un senin minunat înflorește / turnul bisericii cu acoperișul lui de metal. Înconjurat / de … →

Ochii mei plânşi, s-a stins al vostru soare / sau, mai degrabă, către cer se-ndreaptă: … →

Unde iarba se-mpletește / Și mi se găitănește / Cine mă vede-alergând, / Alergând și … →

La început El era singur, îndeajuns sieși. Ființa / fără formă, fără culoare, necondiționată. / … →

XVI Între cei doi poli, conștient și inconștient, acolo / și-a făcut mintea leagăn: / … →

Te uiți după mine? Sunt în următorul loc. / Umerii mei sunt împotriva ta. / … →

În toată ora mică măcinat / De cai ce duc mereu la cimitir / Eu … →

Lumină sfântă-n zorile de zi / Nu-i creatură să n-o vorbești de bine / Începi … →

Întâlniri divine. / De dincolo de strigăt, cineva / se aude aproape încet, șoptit, / … →