Versuri corectate și adnotate
Necunoscut îmi e băiatul care este,are un vapor tras de un elefant fericit.I-aș cere hainele cu împrumutși câinii Angliei care l-au ispitit.Stăm în pădure deznădăjduițiși pâlpâie pe trunchiuri veverițe și apoicopacii se deschid și ne înghitîn lemnul lor pe amândoi.Și amețită se-ntunecă realitatea,păianjeni taie aerul pe care-l pierzi,din pulsul pieptului noi aruncăm cu suneteîn bronzul … Citește mai mult
În oraș,O căsuță cu etaj.În căsuță, un dulap.În dulap, ca să scap,Desenez doar un ciorap.În ciorap e loc destulPentru un pisic sătul.Dacă am vedea prin el,Prin pisoiul mititel,Am vedea un șoricel.Iar în șoarece-am vedeaGhemuit pe cinevaAtâtDe mic și de amărât,Care moare de urât.
Primește acest gaj pe careChiar mâna mea a fost în stare,Cu liniar și cu compas,Să ți-l dedice într-un ceasCând cu vigoare, nu alene,Simțea îndemn pentru desene.Bătrâne, pe genunchi s-o țiiLa niscai ceas de îndoială,Și semn al vechii simpatiiȚi-o fi o desenată coală.Să-ți dea Domnul un chircit cartofDe fiece pantof.Să recunoști în orice lucru vii dureriȘi … Citește mai mult
Desenez ca altădatăcu negru de China.Un soare negruapărut în melodia uneilimbi străine.Pe rotundul soareluise înfăşoară pământul –suntem jos şi susşi din nou jos,sperând să ajungemla destinaţie vii,când corzile din liniivor scoate din noimelodia cea de toate zilele.
Mâzgâliturăde Octavio Paz.C-o bucată de cărbunecu creta mea spartă și creionul roșudesez numele tăunumele gurii taleurma ta plantarăpe un perete-al nimănuiPe ușa interzisăîți gravez numele trupuluipână când tăișul cuțitului meusângereazăși piatra țipăși zidul respiră aidoma unui piept.
Mă întreb, cum reușeștiSă citești prin mineE de ajuns să zâmbești,Să știu că o să fie bineDe necrezut, ai apărutȘi mi-ai luminat privireaN-aș fi crezut, că-ntr-un minutAm să recunosc iubireaCând mă pierd și plâng din lucruri miciTu ești acolo să mă ridici Refren:Și-mi place așa, de tareTu aduci soare, în sufletul meuÎmi place așa, de … Citește mai mult
Zice unul:liniae și punct și… altceva.Vreau să spun că e tot elînsă mai prelins nițele un punct, adică, moalecurs, pe-o margine, la vale,până când din punct cum ese trezește… linie.Zice altul:ha! ha! ha!simplu-ar fi, de-ar fi așa,da din câte ni s-a spuslinia e-un punct… compus.Înțelege fiecare,Diferența-i foarte mare.Tot atâta cât, să zic,e-ntre holdă și-ntre spicsau, … Citește mai mult
Desen cu copac.Zice-o vorbă cu bucluc:Când n-am unde, nu mă duc.Și fiindcă nu m-am dus,n-am plecat și n-am ajuns;de aceea eu nu vinnici pe nor, nici pe senin.Zice-o vorbă, în doi peri:Ce mi-e mâine, ce mi-e ieri?Zi cu zi adună timp,fără-a da nimic în schimbdeși, parcă, nu știu cum,timpul nu e timp, ci drum.Zice Alexandra: … Citește mai mult
Deci, nu-l știți pe cocostârcul Ix,care vine zilnic și la fixca să plece, mai apoi, spre seară,pe poteca verde de la moară,să revină-a doua zi, din nou,ca și când ne-ar oferi cadoupropria persoană păpălugă,care clămpăne și-ndrugă?Nu-l știți, deci, pe domnul cocostârc,trăitor prin papură, prin smârc,care, după masă, fix la cinci,în șosete roz, fără opinci,se oprește … Citește mai mult
Toamnă cum sapi în frunze fiorduriȘi chinui în crepuscule soarele pe ruguri.Încoronorezi prin păduri zeii cu struguriCând spleen-ul și lectura urcă peste borduri.Să nu fiu ucis de mireasma scuturărilorTe evoc prin neguri monomelodDu-mă livezii promise ca-n exodOcolind mânerul ușii, osul plecărilor.