Versuri corectate și adnotate
De m-ai uitat, e că ți-ai pierde mintea,Ce-am sechestrat-o-ntr-un seif de gânduriCe-l țin în palme și ascult când murmuriLa altul, tot ce te-nvățasem… Rugămintea.Să nu mă uiți, că ce-i mai rău e-a pierde,Când ți-a luat timp să m-ai fără pretenții…În lumea asta unde numai delicvențiiPot să te-ncânte, mimetind… Dezmierde.Să știi că sunt lipit de mine, … Citește mai mult
În vadul apelor amare,pe unde-i scris-a ta chemare,plutaș vremelnic te cufundă,culege clipele fugaredin fiecare undăfecundă de avuții stelare.Fă stemă de scumpeturi rare,de-un jar nestins iluminate,cu mâna ta ce totul poaterobită gestului credințeiși patimei ce nu s-abate.Tresaltă chiuind, socoatecă-n tine-i culmea biruințeiși tu ești fruntea peste gloate,când stema, rodul suferințeiși-a trudei care afund străbate,o dărui sfânt … Citește mai mult
Scribi,zeii mei tutelari,cum mă priviți cu ochipentru imaginea imaginii mele,proiecția mea, într-un timp presupus;cum stau în focarul privirilor voastreascultând veștile cerului,puzderiei stranii,rotitoare postum.Urbea-nmîlită de ierburi,mersul termitelor sub temelii,învingător parfumul mării negre,ajungându-ne pururi,cu sarea, cu algeleși putreziciunea,iluzii pentru toate cochiliile,ecoul a toate lumile,a toate minunile trecerii noastre.
Mă-apropiu din nou de dumbrava cea sfântă,Să cad în genunchi la străvechiul altar.O dragoste veche din nou mă frământă:Îmi freamătă frunza, iar apele-mi cântă,Și toate ca-n vis îmi apar.Ah, iar sunt copilul nebun de-altădată!O floare, un fluture m-oprește din mers.Tot gândul mi-e farmec, simțirea mi-e beată,Căci inima iarăși pornește să-mi batăȘi bate-n cadența de vers!