Versuri corectate și adnotate
E-o artă să știi în sufletul tăuCu sufletul să converseziȘi în compania tăceriiUn aer festiv să păstrezi.E o circumstanță-surprizăUn dar ce-l am numai euCa o stare neîntreruptăOri un indivizibil al meu.
De la-nceput voit-am să mă cunosc pe mine,De la-nceput voit-am să mă cunosc pe mine,Și-apoi de mine însumi, de ce m-ai despărțitȘi dacă-n ziua-ntâia m-ai vrut mereu cu Tine,De ce apoi, bezmetic, în lume m-ai zvârlit?
Versuri.Strofă.Mulți au vrut, puțini au încercat să mă cunoască cu adevăratLe-a fost mai simplu să creadă că-s complicatDar am învățat că cine nu mă-nghite, nu poate să mă reprezinteȘi cum am trăit până acum, pot s-o fac și de acum înainte.La lucruri sfinte am renunțat, nu la credință, cred în ce pot euC-am apelat la … Citește mai mult
Obsesia culesului recoltei și nepăsarea față de Istorie sunt cele două capete ale arcului meu.
Nu pleca la luptă cu o sabie de lemn,Mergi și găsește una de oțel;Mergi apoi înainte cu bucurie.Sabia realității divine este protecția celui sfânt:Timpul tău împreună cu El valoreazăLa fel de mult ca însăși cupa vieții.Toți cei înțelepți au spus același lucru:Acela care-L cunoaște pe DumnezeuDevine manifestarea compasiunii lui DumnezeuPentru creaturile Sale.
Cercetează-mă oricât de mult vrei,însă nu mă vei putea cunoaște,căci sunt de o sută de ori mai diferitdecât ceea ce vezi.Vino în spatele ochilor meiși privește-mă așa cum mă privesc și eu,fiindcă am ales să mă ascundîntr-un loc pe care tu nu-l poți vedea.
Ce e de făcut dacă nu mă recunosc?Nu sunt nici creștin, nici evreu, nici musulman;Nu sunt nici din est, nici din vest, nu sunt nici țărmul, nici marea;Nu sunt nicio comoară a Naturii, nici stelele din cer;Nu sunt nici pământul, nici apa, focul sau aerul;Nu sunt nici cerul, nici noroiul;Nu sunt din India, China, Irak … Citește mai mult
Până ce omul nu-şi distruge „sinele”, nu este prieten adevărat lui Dumnezeu.Odată un om a bătut la uşa prietenului său.Prietenul îl întreabă: „Cine eşti tu, omule cel drept?”Şi el a grăit: „Eu sunt”. Acela i-a răspuns: „Intrarea e oprităNu-i loc pentru ce-i „crud” la masa mea cu-aleasă hrană.Doar focul despărţirii şi absenţa pot să-l găteascăPe … Citește mai mult
O oarecare ființă veni și bătu la ușa Prietenului.„Cine-i acolo?”„Eu sunt”.Prietenul răspunse: „Pleacă! Nu este loc de carne crudă la această masă.”Ființa plecă și rătăci un an de zile.Nimic altceva decât focul mistuitor al separării nu poate anula ipocrizia și egoul.Ființa se întoarse complet „golită”,merse în fața Prietenului și bătu încetișor:„Cine e?”„Tu!”„Te rog intră, Sinele … Citește mai mult
Un om bătu la ușa prietenului drag.„O, cine ești tu oare, om vrednic și pribeag?”.„Sunt eu!” răspunse insul. „Te du! Nu se cuvinesă stea la masa asta un om necopt ca tine.În focul surghiunirii ființa-ți să se coacă,și n-o să mai încerce atunci să se prefacă.”.Plecă de-ndată omul. Călători vreun an,surghiunul pârjolindu-l cu focul său … Citește mai mult