Versuri corectate și adnotate
Pe Iza pe lângă apăToate crengile se-apleacăNu s-apleacă de vremi greleS-apleacă de dor și jeleNu s-apleacă de vânt greuS-apleacă de dorul meuLasă, mandră, că ți-oi spuneCu cine am plecat în lumeLasă, mandră, ca-i vedeaCe-o plătit dragostea me’Și cea bună și cea reaȘi multă și puținePe Iza pe lângă apăToate crengile se-apleacă
Ploaie de primăvară –sub crengile joasestropi rari, greoi.
Lângă aceste crengiCe se toamnă,Se dărâmă,E întotdeauna, spoită cu nori,O cazarmă.Lângă somnul meu desenatPistolul cu 8 gloanțe(Neîncărcat) …
Cornii infernului, în măslin expirați:Suflat-au aer prin inima ce, goală, striga?Dormea el dulce, oare, peste noi, îmbrățișați?Pomu-l binecuvânți, iadu-l stingem așa?Cândva, când am serbat întunecimea toată,el a venit la noi în abis și-a cântat.Acum, când cornii-nghețați l-au cuprins, pe datăel, tremurând pe deal, s-ațipim ne-a lăsat.Putem noi limpezi, când încep incendiile,la tine, pribeagule măslin, urca?Pentru … Citește mai mult
Printre crengilenehotărâtetrecea o fecioară;era viața.Printre crengilenehotărâte.C-o oglinjoarăreflecta ziua, –o sclipirea frunții ei limpezi.Printre crengilenehotărâte.Peste întunecimimergea pierdutărouă plângând,prizonieră a timpului.Printre crengilenehotărâte.
Iarna crengile scriuPoezii japonezeCu penel fumuriuPe mătasea zăpezii,Ca și cum s-ar feriSă-nțeleg, ca și cumÎn zadar și deșiPlânsem toți și șezumSub aceiași copaciAi aceluiași veacÎngeri muți și stângaciMă învață să tac.Nențelese poemePicurând din zăpadă:Ieri era prea devreme,Azi au fost altădată.