cordoba – Versuri.pro https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png cordoba – Versuri.pro https://versuri.pro 32 32 Federico Garcia Lorca - De Profundis https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-de-profundis https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-de-profundis#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=88148 →]]> O sută de-ndrăgostiți
dorm pentru vecie
în țărâna rece.
Lungi drumuri roșii
are Andaluzia.
Cordoba, măslini verzi,
să pună-o sută de cruci
să-i amintească.
O sută de-ndrăgostiți
dorm pentru vecie.

]]> https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-de-profundis/feed 0 Federico Garcia Lorca - Cântecul Călărețului https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-cantecul-calaretului https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-cantecul-calaretului#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=22051 →]]> Córdoba.
Singură și-ndepărtată.
Calul negru, lună plină
și măsline în desagă.
Chiar de voi afla cărarea,
n-am să văd Córdoba-n veci.
Pentru vânt, pentru câmpie,
negrul cal și roșul lunii.
Moartea mă tot urmărește
de pe turlele Córdobei.
Ah, ce nesfârșit e drumul!
Ah, ce curajos mi-e calul!
Ah, cum moartea mă așteaptă,
înainte de Córdoba!
de Córdoba.
Singură și-ndepărtată.

Canción del jinete
de Federico Garcia Lorca.

Córdoba.
Lejana y sola.
Jaca negra, luna grande
y aceitunas en mi alforja.
Aunque sepa los caminos
yo nunca llegaré a Córdoba.
Por el llano, por el viento,
jaca negra, luna roja.
La muerte me está mirando
desde las torres de Córdoba.
¡Ay qué camino tan largo!
¡Ay mi jaca valerosa!
¡Ay que la muerte me espera,
antes de llegar a Córdoba!
Córdoba.
Lejana y sola.

]]> https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-cantecul-calaretului/feed 0 Federico Garcia Lorca - Cartier Din Cordoba https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-cartier-din-cordoba https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-cartier-din-cordoba#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=22066 →]]> Se apără-n casă
de stele.
Noaptea se năruie.
Înăuntru-i o fetiță moartă
c-un trandafir stacojiu
ascuns în păr.
Șase privighetori
o plâng la fereastră.
Oamenii merg suspinând
cu ghitarele deschise.

]]> https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-cartier-din-cordoba/feed 0 Federico Garcia Lorca - Sevilla https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-sevilla https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-sevilla#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=22087 →]]> Un turn e Sevilla
plin de arcași iscusiți.
Sevilla pentru-a răni,
Cordoba pentru-a muri.
Un oraș ce pândește
ritmuri întinse
și le răsucește
ca labirintele.
Ca lăstarele viței de vie
aprinse.
Sevilla pentru-a răni!
Pe sub arcada cerului, peste câmpia ei limpede se pierde statornica săgeată a râului.
Cordoba pentru-a muri.
Și-nnebunită de zare amestecă-n vinu-i amarul lui Don Juan și desăvârșirea lui Dionisos.
Sevilla pentru-a răni.
Întotdeauna Sevilla pentru-a răni.

]]> https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-sevilla/feed 0 Federico Garcia Lorca - Cântec de Călăreț https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-cantec-de-calaret https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-cantec-de-calaret#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=22120 →]]> Córdoba. /Singură și depărtată. /Negru-i calul, luna toată, /Și-n desaga mea, măsline. /Deși drumu-l știu, știu bine, /N-ajung la Córdoba vreodată. /Peste câmp, prin vânt ce bate, /Calul negru, roșie luna. /Dintr-a Córdobei cetate /Moartea mă privește-ntr-una. /Ay, tu drum pierdut și lung! /Ay, tu calul meu, prea bunul! /Ay, mi-atinge moartea drumul /Pân’ la Córdoba s-ajung! /Córdoba, /Singură și depărtată.

]]> https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-cantec-de-calaret/feed 0 Federico Garcia Lorca - Răsărit https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-rasarit https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-rasarit#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=22147 →]]> Scară de miresme
ce coboară
spre Sud
(în mari adunări).

]]> https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-rasarit/feed 0 Federico Garcia Lorca - Sfântul Rafael https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-sfantul-rafael https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-sfantul-rafael#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=22164 →]]> I.
Se opreau mașini închise
pe un țărm cu stuf ciulit,
valuri netezeau prin vise
tors roman și dezgolit.
Le absorbea Guadalquivirul
în cristalul său matur,
printre flori stratificate,
printre nori reverberând.
Copilașii țes și cântă
ale lumii întristări
lângă vechile capote
cufundate în obscur.
Dar Córdoba nu tresare
sub misteru-ncețoșat,
chiar dacă ridică umbra
aburi din arhitecturi,
turnul marmurei și-afirmă
subțirimi de străluciri.
Florile de staniu, fine,
își revendică surâsul
din a brizei șerpuire
pe arcada triumfală.
Și în timp ce podu-adie
zece șoapte-a lui Neptun
– traficanții de tutun –
fug prin zidurile sparte.

II.
E un singur pește-n apă,
ce unește două inimi:
Blânda Córdobă de stuf.
Córdob-arhitecturală.
Năzdrăvani cu chip de înger
lângă apă se dezbracă
– ucenici de-ai lui Tobias,
talii c-ale lui Merlin –
peștele să-l necăjească
cu ironice-ntrebări
dacă vrea licori de vin
sau plonjoane-n semilună.
Însă, jucătorul pește
cât și marmura-ngropată,
îi învață echilibrul
solitarelor columne.
Rafael islamizat
de paiete-ntunecate,
în ciocnirile de valuri,
căuta șoapte de leagăn.
*
Este-un singur pește-n apă.
Două Cordobe splendide.
Córdoba ruptă de fluxuri.
Córdoba celestă, slabă.

]]> https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-sfantul-rafael/feed 0 Federico Garcia Lorca - Arbore, Arbore https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-arbore-arbore https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-arbore-arbore#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=22174 →]]> Arbore, arbore
uscat și verde.
Fata cu chip frumos
culege măsline.
Vântul, curtezan de turnuri,
o ține de mijloc.
Trecură patru călăreți
pe căluți andaluzi,
cu haine verzi și albastre,
cu mantii largi cenușii.
„Vino la Córdoba, frumoasă! ”
Dar fata nu-i ascultă, nu-i pasă.
Trecură apoi și trei toreadori
cu talii subțiri,
cu haine portocalii
și săbii vechi de argint.
„Vino la Sevilla, frumoasă! ”
Dar fata nu-i ascultă, nu-i pasă.
Iar când s-a lăsat înserarea,
violetă, cu lumină difuză,
trecu și un tânăr, purtând
trandafiri și mirt de lună.
„Vino la Granada, frumoasă! ”
Dar fata nu-l ascultă, nu-i pasă.
Fata cu chip frumos
culege întruna măsline,
cu brațul vântului gri,
în jurul taliei sale.
Arbore, arbore
uscat și verde.

]]> https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-arbore-arbore/feed 0