Andrei Ciurunga – Pădurile
Stă copac lângă copac,frunză lângă frunză cântă.Le despoaie, le frământăvântul – călător buimac.Vara mișună-n păduri„muzicanții” cu un cioc și coadă.Iarna umblă după pradălupii slăbănogi și suri.
Versuri corectate și adnotate
Stă copac lângă copac,frunză lângă frunză cântă.Le despoaie, le frământăvântul – călător buimac.Vara mișună-n păduri„muzicanții” cu un cioc și coadă.Iarna umblă după pradălupii slăbănogi și suri.
Număr penele verziDin aripa bradului.Dacă îmi vor ieșiMai puține de 41El va avea dreptul să zboare.Îmi ies chiar 41.Da, e mai complicat,Dar oricum de mine depindeSă-i acord dreptul în continuare.– Zbori, îi spun.– Ești o proastă, îmi răspunde bradul.– Nu, sunt o luptătoare pentru drepturile bradului,Zbori!– O, murmură el, se vedeCă n-ai încercat niciodatăSă-ți încleștezi … Citește mai mult
Cândva arborii aveau ochi.Cândva arborii aveau ochi,Pot să jur,Ştiu sigurCă vedeam când eram arbore,Îmi amintesc că mă mirauCiudatele aripi ale păsărilorCare-mi treceau pe dinainte,Dar dacă păsările bănuiauOchii mei,Asta nu îmi mai aduc aminte. Caut zadarnic ochii arborilor acum.Poate nu-i vădPentru că arbore nu mai sunt,Sau poate-au coborât pe rădăciniÎn pământ,Sau poate,Cine ştie,Mi s-a părut numai … Citește mai mult
Am legat copacii la ochi cu-o basma verdeȘi le-am spus să mă găseascăȘi copacii m-au găsitCu un hohot de frunze.Am legat păsările la ochi cu-o basma de noriȘi le-am spus să mă găseascăȘi păsările m-au găsitCu un cântec.Am legat tristețea la ochi cu un zâmbet,Și tristețea m-a găsit a doua ziÎntr-o iubire.Am legat soarele la … Citește mai mult
Muzica Cristina Dimitriu.I. Ştiu copacii care plângDar mai mult cu ochiul stângCând o mână nevăzutăStrânge fruntea lor căzutăÎntr-un geamantan de iarnăŞi îi lasă fără haină.Refren: Iarna e o anotimpăCare singură se plimbăDe la un copac la altulVăruindu-le înaltul.Iarna e o anotimpăCare singură se plimbăDe la un copac la altulVăruindu-le înaltul.II. Firul ierbii când apareChiar demult … Citește mai mult
Acești copaci, ce par a dezerta,Mai bine i-am închide în arhivă,Cu frunze care cad spunând cevaPe flori de ieri ce nu se mai cultivă.Eu nostalgia o voi transformaÎntr-un pretext de ultimă derivă,Mărește toamna mult absența taȘi ploaia-mi spune că-i definitivă.O, toamna a venit și chiar așa,Într-adevăr, ne suntem împotrivă,Copacii goi de la etceteraParodiază toamna guralivă.A … Citește mai mult
Noaptea eu când mă gândescCă am să te iubescToată ziua am să știuImnul e tare, Robi e-n sarmale și tu ce să mai faci dacă ești în copaci??
Primăvara își scoate cornițeleși sparge subsuorile cafenii ale ramurilor.Brațele-i cresc,antene lungi cu muguri în vârf.Nu se zăresc la prima vedere.Dar când le prinzi între degeteboturile catifelate,simți cum se bucură, chiuie,siguri pe viața lor plină, în curând revărsată.S-au spart mugurii copacilor.n-am auzit zgomotul lor.Mi-au plesnit numai fața frunzele.Motiv banal de amintire picurată :noi doinu-i mai vedem … Citește mai mult
Bă, ce mă enervează ăștia care taie copacii să facă hârtie pentru a o imprima, cu reclame, care să le bage la mine în cutia poștală.Cretinilor, încercați să tastați scriind un e-mail, și vă promit io că n-o să vă doară buricele degetelor.Oricum, trageți o fugă până-n pădure și cereți-vă scuze. Și adunați mizeria care … Citește mai mult
Cu mine s-a sfârșit. Ești vie.În jurul casei plânge vântul,Pădurea clatină și gândul.Nu pin cu pin, în spasm, tresaltă,Ci toți copacii laolaltă.Cu zarea toată – vrăjmășie.Cum corpul grelelor fregate,În golf, cu pânzele umflate.Și asta, nu dintr-o bravură,Ori din porniri nesăbuite,Ci cântecului tău de leagănÎi cată vorbe potrivite.