Contemplation – Versuri.pro

Ion Miloș - Anotimpuri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Primăvara mi-o petrec cu-ndrăgostiții
Vara zbor în gânduri mari – opuse
Toamna plec în excursii cu cocorii
Iarna rămân cu cărțile
Și caut adevărul dacă există în lume

Gunter Grass - Crezul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Camera mea e ferită de vânt,
cucernică, o țigară,
atât de mistică, că nimeni nu cutează
să scumpească vreo chirie
sau să întrebe de nevastă-mea.
Când a murit ieri musca
am priceput fără calendar,
octombrie, un profesor de dans se înclină,
vrea să-mi vândă poze mici, interzise.
Vizitele le primesc în fața ușii,
poșta e lipită de geamuri,
afara, ploaia citește și ea.
Înăuntru, camera mea e ferită de vânt,
nici o ceartă pe tapet,
săruturi și ceasuri înghițite,
niciodată împiedicări, lovituri la genunchi,
fiindcă totul cedează,
cucernică, o țigară,
vertical păianjenul fir cu plumb
intră în orice adâncitură –
nu vom eșua niciodată.

Octavio Paz - Filiala

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Cântă la vârful pinului
o pasăre s-a oprit,
tremurând, pe trilul lui.
Stă, săgeată, pe ramură,
se estompează între aripi
iar în muzică se varsă.
Pasărea este o așchie
care cântă și arde viu
pe o notă galbenă.
Ridic ochii: nu este nimic.
Liniște pe ramură
pe ramura spartă

Stefan Augustin Doinaş - Ora 5

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Și cel care purta în mâini balanța
înaintă, și un șuvoi de greieri
zimțeau lumina talerului scund.
Nu, încă nu era târziu: proporții
strâmbate, romburi licărind în mâna
unor copii prea răsfățați treceau
la orizont; de pe copaci rășina
aluneca pe buze de călugări;
vagi sunete călătoreau în dungă,
piereau! – dar încă nu era târziu.
Și-apoi, ce-nseamnă măsurarea umbrei?
Suntem – și-atâta tot. Justificarea
va fi rostită de pe-un tron înalt.
Cinci Preciste cu sfântul Prunc în brațe
veneau, plecau – rotite cerșetoare
la pragul care nu dă de pomană.

Ion Pillat - Inserare 1

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Stau privind și azi cum țărmul
Braț rotund încet aduce
Ca pe el amurg și mare
Frunte-n frunte să se culce.
Tot mă uit de pe terasă
Cum răsar în soare-apune
Pe râpi sterpe maci de flăcări,
Pe talazuri micșunele.
Urmăresc, pe când Balcicul
De pe cap dezleagă-alene
Vânătul turban al serii,
Păsări negre peste mare.
Cu aripile întinse
Cad pe ape înnoptate –
Greu coboară gânduri negre,
Gânduri negre, umbra vieții.

Johann Wolfgang Von Goethe - Nemesis

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Când molimi bântuie cu-nverșunare,
Cuminte e să fugi prevăzător;
Și eu am șovăit de multe ori,
Dar n-am dat altor gânduri ascultare.
Deși iubirea adesea-ndestulare
Mi-a dat, mi-e totuși joc îmbietor;
Așa-mi fu și al „lăcrimaților”
Romantici cu urzeli de rime rare.
Înfumuratul plata și-o primește,
Căci torța Eriniilor își aprind
Și-l fugăresc cu-a șerpilor vâlvoare.
Eu râsul lor de-aud cum hohotește,
Din meditare tot nu mă desprind,
Mă smulge doar a dragostei ardoare.

Jorge Luis Borges - Neguri (II)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Munți albi plutesc pierzându-se în zare
ori cordiliere tragice de umbre,
ce ziua o îmbracă-n straie sumbre.
Sunt nori cu-alcătuiri prelungi, bizare.

A contemplat și Shakespeare un balaur
în chip de nor, ori invers, în cuvinte
ce-l fac să strălucească. Se aprinde
și îl vedem și-acum: un nor de aur.

Sunt negurile-o vagă arhitectură
de pur hazard? Ori Domnu-n bună știre,
având a săvârși a Lui zidire,
din lâna lor urzeală-și țese-obscură?

Ca tine, ce-i privești ca pe-o minune,
și ele-s, poate, tot deșertăciune.

Ioanid Romanescu - Orpheus

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Cel care-a dormit cu fruntea
pe sârma unui zeu în contemplare
va încerca zadarnic să atingă
o margine a realului.
De tot ce i-a fost hărăzit
rareori se va apropia –
cu ochi halucinați de spaima
că-l urmărește cineva din vis.
Orbul antic pe care privirea
îl incomodase-ntr-atât să-nțeleagă
așteaptă pe țărm cu o bâtă –
la fel, de el însuși, se apără.

Nichita Stănescu - Contemplare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Precis că mă-nălțasem,
Precis că mă lățisem,
De-mi păreai suavă
Visându-mă în vise.
Ce tandră dungă lungă
Așterne mâna ta,
Împăturind cuvântul
Rostit altundeva.
Ce mică și subțire
Poți tu ca să îmi fii
Pe multa de mulțime
A creierului gri.
Al ochiului meu iris
Și strâns între pleoape
Ca tot ce mă alungă
Ținându-mă aproape.
Tu ai mai fost odată!
Precis că ai mai fost!
Prea știu ce nu se-ntâmplă
Cu totul pe de rost!

Nicolae Labiș - Contemplație

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Era o podgorie, poate un han,
Era și o hrubă acolo cu vin.
Scobită-n adânc, cu trepte-n declin,
Era o podgorie, poate un han.
Și poate visam, dar cred că priveam
Două glezne-n adânc, două albe chemări!
Și-un cântec de fată-n adânc auzeam
Și plânsetul vinului curs în căldări.
Afara era o căldură de iad
Și-o muzică-a iadului – scripci și pocale.
Acolo-n răcorile beznei
Luminile gleznelor albe și pale.
Oh, lunecoase miragii,
Tandre ocoluri în timp,
Miezul atâtor ravagii,
Subteranul Olimp!