Versuri corectate și adnotate
Cauți în zoridrumul de la tine la tinesub avalanșa de nouriîn care își află lăcașulzeitățile copleșite de har.În dimineața condamnăriiîmi număr și-ți numărcoastă după coastăprecum la cetatecrenel după crenelsă aflu ce-ți lipseșteși mie ce-mi adaugi.Oricât de-nalt soarele își ridicăstrălucireainima alături de cordul tăude-nțelepte ritmuribateprecum ramul de măslin în Lună.În umbra unei lumi nesățioasete-ntrebi la ce … Citește mai mult
Și azi ca totdeauna ai fost cea vinovată,Iar eu ne-nduplecatul osânditor nebun,Care-am venit cu toată durerea-mi adunată,Pecetea osândirii pe chipul tău să-ți pun.Și azi ca totdeauna în chipul tău tăcutEu știu că judecat-am o vinovată mare;Și azi ca totdeauna nu știu cum s-a făcutCă m-am trezit la urmă tot eu cerând iertare.
La focul pal al lămpii, cuprins parcă de jinduriStă Hipolita-n perne adânci și tot visaAcele fără seamăn, puternice alinturiCe-au tras a naivității ei pudice perdea.Și căuta cu-o lungă privire tulburatăAl inocenței sale azur îndepărtat,Întocmai ca drumețul, când se mai uită-o datăSpre orizontu-albastru ce-n urmă l-a lăsat.Iar ochii ei, prin care se moleșau alarme,Plăcerea mohorâtă, tot … Citește mai mult
Mâinile mângâietoareMâinile sărmaneleStrivitoarele mâiniUcigașeleDezmierdătoarelePeste obraze și frunți. Mâinile cu degetePe clape și arcușuriCu degete care îți intrăÎn ochi în urechi. Mâini care cautăUși la care să batăȘi ferestre să deschidăSpre cer. Mâini care scriu condamnăriȘi mâini care cântă simfoniiMâini cu palme bătătoriteÎnvățate să-ndrume animaleSă sape fântâniȘi drumuri la stele. Mâini patinând pe screen taskCu falange … Citește mai mult
Călare pe fulgere.Vinovăția ne înconjoarăDar la naiba, nu e corect!Altcineva mă controlează.Moartea se simte în aerSunt prins în scaunul electricAsta nu mi se poate întâmpla mie!.Cine te-a făcut pe tine Dumnezeu să spui:„Îți voi lua viața de la tine!”?.Vad o lumină în fața ochilorAcum e timpul să morArde în mintea meaSimt flăcările!.Așteaptă semnalulPână să apeși … Citește mai mult
Când miezul nopții a bătut,În râs ne punem o-ntrebare:Anume ce-ntrebuințareI-am dat noi zilei ce-a trecut.Azi, vineri, treisprezece, datăPredestinată, pe cât știm,Din câte ne mai amintimAm dus o viață blestemată.Pe Crist, pe el, cel mai curatDin dumnezei, fără-ndoială,L-am atacat cu îndrăzneala;Apoi la Cresus am mâncatȘi-aici, ca bestia robustăSă radă și pe plac să-i fim,Am înjurat tot … Citește mai mult
Ai tot ce poate să aprindă mândria ta neînfricată;Ai aurul atotputernic și cu el lumea cârmuiești.Pământul este pentru tine o mină veșnic nesecată,Izvor de fericiri smintite pe care nu-l mai isprăvești.Spre-a-mpodobi a tale mese, unde șampania te-mbată,În focul soarelui de vară pe câți săraci nu-i chinuiești;Și câți nu mor în valul mării pe vreo corabie-ncărcată,Sau … Citește mai mult
Călăul trebuia să omoare timpul.Acesta stătea cu capul pe butucȘi, așteptând să i se facă seama,Își omora și el timpul(Iertați-mi gluma nepotrivită)Uitându-se la călău, cum își ascute bardaȘi, ca să fiu și mai explicit,Omorându-l la rândul său,Puțin câte puțin.Căci chiar în timp ce călăulÎși ascuțea barda, ca să omoare timpul,Timpul trecea (deși cu capul pe … Citește mai mult
În noaptea grea cu chip cernit,Dac-un creștin, suflet milos,Lângă molozul învechitÎți va îngropa trupul fălos.Când stele-n cer, e de-nțeles,Își închid ochiul ostenit,Unde păianjeni pânze țesȘi vipera a odrăslit.Pe capul tău cel condamnatTot anul o s-auzi curatCum urlă lupii și jelesc.Și vrăjitoare hămesind,Bătrâni la vicii jinduindȘi cum escrocii uneltesc.
„Totul se lămurește – îmi spune-un cirac –Din teorii înțelept predate nouă de dascăl! ”Sigur, îndată ce crucea de lemn ați cioplit-o destoinic,Se potrivește deasupra și trupul cel viu, ca osândă.