Versuri corectate și adnotate
Nu poți să-nchizi un gând în colivieDe griji ori temeri care te apasă;Ea, pentru el, nu poate fi o casă,Doar închisoare poate să îi fie.Cât ar fi colivia de aleasă,Un vânt, în ea, nu ar putea să țieCând el nu vrea zăbrelele să știeCă-s gelozii ce-l țin ca într-o plasă.Nici fluturii albaștri n-ai a țineÎnchiși … Citește mai mult
Mă uit printre zăbrelele de visurila viață,așa cum un copil se uită printre gratiiîn soarele de dimineațăla cușca unei păsări.Și când trudit mi-acopăr ochiiprivesc atunci adânc în mineși înțeleg menirea sorții:cu suflet strâns în colivii de trup,cu trupuri strânse-n colivia vieții,ne irosim privirile cerșindo zare fără zid și gratii.
Cuvinte aruncate-ncoliviesfârșesc în fraze ne-ncepute.Tu stai cu pana într-o mână,Eu cu hârtia-ngălbenităa tuturor regrete ștersede anotimpurile noastre.Și păsările își iau zborulspre-a noastre-albastrevisuri începute,neterminatedar sfârșite.Dar unde-i colivia-n careni s-a-ncuiat zborul sperat?O colivie fără astăziși făr-un mâine neuitat?Cuvinte aruncate-ncoliviesfârșesc în fraze ne-ncepute.
Cine-a meșterit colivia aceasta?Cine-a atârnat-o acolo sus cu gratii, cu uși?De ce vor cei dinăuntru să iasă afară?De ce vor cei de-afară să intre înăuntru?Ce-i plânsul acesta înăuntru și-n afară tot timpul?Ce e zbaterea asta nesfârșită, vană, a aripilorzădărnicite, lovindu-se de gratii, de uși,de-această colivie?
De fier aceste gratii, și-amurg și aer greu,Și-atâția cască-gură de-avalma-n jurul meu.Râzând ei vreau să vadă mereu truditu-mi joc,Cu bețe mă-ntărâtă să nu stau la un loc.«Cum seamănă cu omul! Și-urâtă e! » Și stauPrivind cum hărțuită din colț în colț eu dau.Voi râdeți fără de milă și lacomi de privit,Pe când eu, biata, tremur … Citește mai mult
Pictează mai întâi o coliviecu ușa deschisăpictează apoiceva frumosceva simpluceva utilpentru pasăre Pune apoi tabloul pe un copacîntr-o grădinăîntr-o păduresau păduriceAscunde-te-n tufișfără nici o vorbăfără să te miști.. Câteodată pasărea vine repededar e posibil să treacă anipână se va decideNu te descurajaașteaptăașteaptă ani la rând de-i necesarcât de încet sau cât de repede veni-va pasărean-are … Citește mai mult
Pădurea noaptea, pădurea pe care o iubescCopiii mici adormiți bat la ușăCine a lăsat vântul..El vine de la o colivie deschisăȘi caută pasărea care a zburat departe.Cunosc interiorul călătoriei meleAceasta mă urmărește(În sentimentul)Pentru că mereu mă întâlnește neschimbat(Visul)Amândoi vom zbura în grădina cu flori.Forma de fericire este pentru toțiDar atunci, nu este aceeași dorință.(Lumina)Timpul eficient … Citește mai mult
Eu sunt puișor canarIra, ra, ha, ira, ra,Prins în gratiica-ntr-un zarde crud os,din picior de tânăr scos.Fă-mi loc, fă-mi loc,zice gheara,în inimăeu să-ți joc.Vine o fatăcu pungi de mărgăritaresubțioare,cade peste minegoalămâna ei spirală,și în fiorigratiile repede i le strecori.Și pleacă vieferecatăîntr-o albă colivie.Vine un băiatscurs din flori,prin brațele luisă coboripoftă tânărăa cine știe cui.Dantele din … Citește mai mult
Canarul galben ca un gălbenușCu pene moi și ochii dușiCântă de după sârmele de-argintȘi viersu-i se pierdea în vântDeodată ochii triști din cap tresarȘi dă din aripi, dar în zadarLovind cu pieptul sârmele de argintCade în jos cu pieptul frântSărman canar, ți s-a părutCă zările ți s-au deschisDar n-a fost doar, decât un visRănit tu … Citește mai mult
1. În sânul de maică stăteai și râdeai,O, ce colivie frumoasă aveai!Și deodată, plângând într-o seară,Te-ai trezit pe pământ ca-ntr-o gară,Ca și cum ai fi fost dat afară din rai. 2. Copil doar o clipă, stingher și mirat,La școală te-au dus într-un vechi internat.Și cum visele, stând între ziduri,Începuseră să capete riduri,Ai spart geamul și-n … Citește mai mult