codri

R S Thomas – Oamenii Din Codri

de

Oameni ce abia s-au dezghiocatdin ghemuitul înpântec. Goi. Inimile plecate nuîn rugăciune ci în contemplarea pământului din care au ieșit,ce i-a adăpat cu laptele întunecatce construiește os, nu creier.Cine i-a chemat să umbleîn lumina verde, gândurile lorasupra întunericului? Femeile lor,ce nu sunt Madone, au pruncila piept cu înțelepterăzvrătitele fețe ale lui Cristoscopil într-o pictură de … Citește mai mult

Giuseppe Ungaretti – Insula

de

Pe un ţărm unde era seară mereuDin străvechi codri gânditori, coborî,Şi-naintăŞi-l chemă foşnet de peneCare se desfăcuse din stridentulPalpit al apelor dogorâtoare,Şi o nălucă (lâncezeaŞi-nflorea din nou) văzu,Întors la suiş, văzuCă era o nimfă şi dormeaÎn picioare-mbrăţişând un ulm.În sine însuşi de la iluzie spre flacăra aieveaClătinându-se, ajunse-ntr-o pajişte undeUmbra se îndesea în ochiFecioarelor precumSeara … Citește mai mult

Eusebiu Camilar – Crai Nou

de

Crai nou se tot ivește pe codri și genuni:E coasă aninată de tată în goruni.Când s-a culcat, și timpul cu piatra l-a-nvelit,Pân’o să crească iarbă mai bună de cosit.El s-a culcat, și, iată de când nu s-a răspuns,La subțioară iarbă și mie mi-a ajuns!Să iau din arbori coasa degeaba m-am tot dus:Cu cât îmi crește … Citește mai mult

Afanasii Fet – În Codri Din Ținut Străin

de

În codri din ținut străinDe-al oamenilor chef abraș,Ca-n vis, chemat eu sunt să vinLa primitorul tău sălaș.Tu, sub sălbatecul parfumAl codrilor și blândei seri,Răsai în capătul de drumPlutind pe șubredele scări.În clipă limpede și rece,Tu roșă, mâinile îmi iei,Pe când, prelung și moale, treceZefir târziu prin crengile de tei.1856

Afanasii Fet – Străbătând Lumi de Codri Întregi

de

Străbătând lumi de codri întregi,Tu, în alb ce nu are cusur,Te-ai înălţat până-n bolţi de azur,Mai presus decât norii pribegi.Cei din văiuri, în domuri cereşti,N-or vedea, n-or pricepe nicicândCă oştiri neguroase, pe rând,Se topesc la picioare crăieşti.