Prin vremi vetuste
După cei codri
Din pini pregiur arunc porunca
Blestemățească
Pohvala hula
Străpungă horba
Să pozvolească-n
Ucaz păgân
Dentâi zapis
Obligând leftu
Nici când vodată
Hălăduiască
Acest salaș
Aret de lumen
Sensul versurilor
Piesa evocă un peisaj mistic și antic, dominat de codri și blesteme păgâne. Este o invocație sau o descriere a unei forțe obscure care se manifestă într-un cadru natural arhaic.