Versuri corectate și adnotate
Liniște sumbră a copilăriei. Sub frasini înverzițiPaște blândețea privirii albăstrii; calm de aur.Mireasma viorelelor desfată o-ntunecime; spice legănătoareÎn seară, semințele și umbrele de aur ale melancoliei.Dulgherul cioplește grinzi; în valea crepuscularăMacină moara; pri aluniș se boltește o gură de purpură,Roșu viril aplecat peste apa tăcută.Lină e toamna, duhul pădurii; norul de aurUrmează făptura-nsinguratului, umbra neagră … Citește mai mult
Iată, vine din nou,Cel hrănit cu numai rouăDe la Livan,Într-acest an,Al nouălea.Prejama bland,Îmiresmand,Rugu-i fumegând.Născut din ouȘi hrănit cu numai rouă,În roșu nimb, într-acest timp,Al nouălea.Rodnic foc și nou izvod,Arderea-i de tot.Fie să renască numai cel ce harAre de-a renaste curățit prin jar,Din cenușa proprie și din propriul scrum,Astăzi ca și mâine, pururi și acum.
Întotdeauna e la fel, nimic nu se schimbăPloaia englezească de vară pare să dureze de secoleÎntotdeauna e la fel, nimic nu se schimbăPloaia englezească de vară pare să dureze de secole.Sunt pe pământ, tu ești în cerSunt pe pământ baby, treci pe aiciSunt pe pământ, tu ești în cerSunt pe pământ baby, treci pe aici.Întotdeauna … Citește mai mult
Există un ceas către seară,un ceas pentru alţii, fireşte,când solzii desprinşi de cuţitecresc iarăşi pe trupul de peşte,când penele smulse din păsărise-ntorc să se-nfigă sub pieleşi pielea de şerpi lepădatăse strânge la loc în inele,când floarea tăiată de coasădin nou se ridică pe lujerşi laptele muls, din paharese-ntoarce acasă în uger,când scoica pe mal izgonitămai … Citește mai mult
Ce-s oamenii? Podoabe ce atârnă din tărie.Ce-s oamenii? Podoabe ce atârnă din tărie.Sosesc, se duc și iarăși sosesc aici sub soare.Din buzunarul humei și-a cerului cutieMereu făpturi s-or naște, căci Dumnezeu nu moare.
Lămpi ce se sting – speranțe ce renasc.Lămpi ce s-aprind – speranțe ce se sting.Și tot așa, din zori în înserare,Soare răsare, noapte răsare…
În jurul statorniciei țărăneștise-nvârte anul;Fecioara și Sfânta Anafiecare își are ritualul.Și altele li se adaugăîncă mai vechi,spre lauda a toate,și din pământ crește.Această verdeață supusăcare, prin lung efort,e ca o grapă interpusăîntre noi și cei morți.
E același, nu-s aceleași.E același unic soarerăsărit din munte, gând.Să se întrupeze-n valealte umbre sunt la rând.E același, nu-s aceleași.E același unic soarealbul inului sorbind.Să întindă pânza-n iarbăfețe – alte sunt la rând.E același, nu-s aceleași.E același unic soaretâlc suav învederând.Ca să coloreze ceasulfluturi – alții sunt la rând.E același, nu-s aceleași.E același unic soarece-nfierbântă … Citește mai mult
Când seva din viță,Coardele noi, caută umbră,Și crește lin poama sub răcoroasaBoltă de frunză:Pentru bărbați o putereDar cu plăcută mireasmă pentru fecioare…Și albine,Când de bine mirositorulPrier îmbătate, le atinge duhulSoarelui, îl urmăresc rătăcindEle fugăritele, când însăArde o rază, ele se-ntorcCu zumzet presimțind multe….În românește de Ion Pillat
Bufnițaîși întrerupe meditația,își șterge ochelariiși suspină.Un licuricise rostogolește deasuprași o stease stinge.Bufnița-și scutură aripileși-și reia meditația.