Ion Caraion – Colind – 4
Sculați, sculați flori de omăt,Că vin cerbii îndărăt.Ningeți pulberi, zboară nea,Că trec îngeri prin perdeaTremurând ca un poleiȘi-l aduc pe Christ cu ei!
Versuri corectate și adnotate
Sculați, sculați flori de omăt,Că vin cerbii îndărăt.Ningeți pulberi, zboară nea,Că trec îngeri prin perdeaTremurând ca un poleiȘi-l aduc pe Christ cu ei!
Purtând în loc de coarne crengi cu floriTurma de cerbi trecea prin amintireȘi ochiul meu, care acum o vede,Nu se formase încă s-o admire;Deci fără martori, ca un gând, treceauAtât de lin că nu clinteau vreun ramȘi nu sfârșeau de-a trece-n timp ce euCăzând din vârstă-n vârstă îi priveam.Păsări dormeau pe fruntea lor în crengiȘi-n … Citește mai mult
E-o liniște plătită-atât de scumpȘi e o pace de sorginte sfântăDe se aude tăinuit cum cântăMătasea-n știuleții de porumb.Colinele se-ntunecă de cai,Amărăciunea toamnei reînvieȘi cade sufletul din ciocârliePecetluind tainițele din rai.Dinspre poteci de purpură subțireSe cântă imnul nunților de cerbi,Cerboaice senzuale fată-n ierbiȘi reîncep legende să respire.Orfeu, curând, va fi răpit de sterpiȘi-nchis într-un azil … Citește mai mult
Trăiam în bulion, trăiam în fructeTrăiam în dulci latrine, duceam naive lupteIubeam păianjeni fără ca să-mi pese,Pe tăvi dormeam alături de mari fese.Azi sunt ca o mătase,Doar sufletul îmi lunecă prin casăAzi sunt ca o mătase,Doar sufletul îmi lunecă prin casă.Cerbi uriași cu fluturi calzi în gurăAlunecă prin somnÎnsângerați de frăgezimea ierbiiPe lacuri mari plutesc … Citește mai mult
Vasile Mic.Și noi am văzut.Și noi am văzutArboriTrecândDe la lacrimăLa extaz.Și noi am văzutCerbiPrefăcându-seÎn rouă.Și râulA fost văzutBrăzdând cerulDe deasupraCerului său.Stele,În cete,Am mai văzut..Pe lângă arbori,Pe lângă cerbi,Prin rouă.Ducându-se.
Luci cai (îngrăditura cerbilor).Visul munților sihaștriNici un glas nu îl pătrunde,De undeva parcă dau naștereDoar ecourile surde.Soarele de la amiazăStrăbătu prin crengi deodatăȘi cu-o-nflăcărare vieMușchiul verdele-și arată.
Cei nouă cerbi minuni.A fost un moșneag,Având el, având elNouă vrednici fii,Din el trăgând origineaVrednici nouă fii.Nu i-a învățatLa meșteșuguri,La arat-puituri,La mânat preucă,La mânat ciurdă;Ci, prin munți-poieni,La vânat de cerbi.Păduri au străbătut, hei!Și ciute au vânat, hei!Nouă vrednici fii.Ciute au vânat;Atât au umblat,Și mult au vânat,Până când, odată,De un pod s-au dat,Cu urme de cerb … Citește mai mult