Edith Södergran – Pământul S-a Prefăcut într-Un Morman de Cenușă

din volumul „Edith Södergran”, colecţia „cele mai frumoase poezii”,traduceri de Veronica Porumbacu, editura Albatros. Pământul s-a prefăcut într-un morman de cenușă.În straie de penitentm-așez pentru o clipă și visez.O, ce fericite vise!Sunt puternică,m-am ridicat din culcușul de marmoră-al morții.Moarte! – eu te-am văzut ochi în ochi, am ținutîmpotrivă-ți cumpăna.Moarte! – îmbrățișarea ta nu e rece, … Citește mai mult

RBD – Celestial

Dacă într-o zi mă vei vedea căzând, niciodată să nu crezi că am căzut la picioarele tale.Dacă într-o zi mă vei vedea plângând, să nu crezi că mă voi ruga.Chiar dacă am amintirea, ea înconjoară uitarea.Și chiar dacă nu mai ești cu mine, îmi va fi dor de tine!Dacă ți se zice că mă simt … Citește mai mult

Edu Nicolae Culi – Vulture Ce Zbori Înalt

Vulture ce zbori înalt (masa).1. Mi-e tot una dacă mor,Cu o moarte sunt dator,Vreau să fiu vultur în zbor,Nu vrabie pe ogor.Pe-l de l-am ținut în brațe,E primul de-mi râde-n față,De necazuri când ai dat,A plecat și te-a lăsat.Ref:Decât o viață-n genunchi,Mai bine mor în picioare,Ai grijă cu cine umbli,Că mulți vor să te doboare.Mulți … Citește mai mult

René Char – Înmânare

Lăsați dârlogii liberi, începe-acum câmpia.Se vede după ramuri că la hotare e ger.Se va ivi o cotitură, pierind ca fumul în văzduhPe care va pluti binețea precum o așchie-ndoită.Respiră undeva, sub scoarță, neliniștea de a slăbi.Pe lespedea fântânii va fi întinsă masa.Ființe binevoitoare ne vor întâmpinaȘi mâna ta pe frunte, rece îți va fi de … Citește mai mult

Giuseppe Ungaretti – Pământ

Ar putea să se-arate pe secerăO străfulgerare și freamătulSă se-ntoarcă, să se risipească pe trepteleGrotelor, și vântul ar puteaOchii cu altă sare să-nroșească..Ai putea chila scufundatăSă o desfaci, să se audă în larg,Ori un pescăruș să ciugulească cu furie,După scăpata pradă, oglinda..Sămânța nopților și zilelorSe înalță, privește-i mâinile,Străbunii delfini tyrhenieniI-ai văzut pictați pe misterioaseZiduri imateriale, … Citește mai mult

Octavian Paler – Focul

Nu-i adevărată povestea că oamenii au descoperit focullovind două pietre.Focul a apărut altfel, când singurătatea primului oms-a lovit de prima întrebare,când un om s-a gândit să prefacă rănile lui în speranţă,să-şi lumineze mâinileşi teama de el.Poate focul n-a fost decât un mijloc de a lupta împotriva cenuşii,când vulturii coboară în noişi ne temem.

René Char – (221)

Încă o dată anul nou ne amestecă ochiiIerburi înalte veghează ierburi în dragoste numai cu focul și închisoarea mușcatăApoi vor fi cenușa învingătoruluiȘi povestea răuluiVa fi cenușa dragosteiMăceșul supraviețuind dangătului de moarteVa fi cenușa taCea imaginară vieții tale neclintită pe conul ei de umbră.René Char – „Cele mai frumoase poezii”

Giuseppe Ungaretti – Ce Va Fi

Mereu în încordarea angoaseiȘi la limita morții:Teribilă soartă;Însă, cu dor de har,După multa Ta agonieTe întorci iar să descoperi,Fără a-ți da pace vreodată,Că în general și în suspine culmileAceleiași nădejdi mângâi,Oamenii sunt egali,Fiii unui singur, unui etern Suflu.Patrie tragică, ai învățat să te risipeștiÎn orice discurs liber,Și ai avut puritatea originilor,Imaginile trecutului,Noile, imemorialele rădăcini.Dar în … Citește mai mult