casa veche

Daniel Vişan-Dimitriu – Casa în Culori de Toamnă

de

S-a îmbrăcat în toamnă casa noastră:Și-a pus culoarea frunzei ruginiiPe-nfrigurarea vițelor de viiCe își arată strugurii-n fereastră. Se scurge, printre pete de rugină,O lacrimă de cer pe-acoperiș,Dar se oprește, parcă pe furiș,În streașina cu resturi de glicină. Prin geamul spart, ca-n vremea de demult,Mai trece-o rândunică-n goană mareÎnviorându-i trista nemișcare.E cuibul gol. Din vremea de … Citește mai mult

Rodica Elena Lupu – Casa Părintească

de

Pierdută în tăcere și nemișcare,Trăia și răsufla ca înainte.Razele lunii jucau închipuiri,Feste ciudate și pentru imaginația unui visător.Cum stăteam pierdută în tăcere și nemișcarePuteam să jur că nu era goală,Casa trăia și răsufla la fel ca înainte.Ferestrele erau luminate,Perdelele fâlfâiau lin în noapte,În bibliotecă ușa întredeschisă,Uitați pe birou ochelarii mei,Alături de vasul plin cu trandafiri … Citește mai mult

Eugenio Montale – Vești Din Amiata

de

Focul de artificii al vremii releva fi un murmur de stup în seara târzie.Odaia are bârne roaseși o mireasmă de pepeni urcă din podea.Fumurile moi ridicându-se dintr-o valede elfi și ciuperci până la conul diafanal vârfului îmi tulbură geamurile,și îți scriu de aici, de la această masădepărtată, din celula de mieree unei sfere lansată în … Citește mai mult

Fuego – Casa Părintească

de

Ascultați-mă surori pe mineȘi voi frații mei ce v-ați sfădit,Îi păcat, nu-i drept, nu este bineSă vinzi casa care te-a-ncălzit.Casa părintească nu se vinde,Nu se vinde tot ce este sfânt,Încă vin copiii s-o colinde..Nu știu că părinții nu mai sunt.Refren x 2Casa părintească nu se vinde,Nu se vinde pragul părințescDintre-atâtea locuri dragi și sfinteOchii mamei … Citește mai mult

Ivan Bunin – În Largul Mării

de

În largul mării – numai cer,Apă și vânt și, îngrelat,Trec valuri, ca un temnicerStau pescărușii la vânat.În largul mării vântul poartăBa licăr, ba umbrinde vești,Iar tu, uitată ești, uitată,La nesfârșit departe ești!Dar valurile-n foc de aștriFug în întâmpinarea meaȘi cineva cu ochi albaștriSe uită-n valuri singureaȘi-atunci ceva, mai viu, sporește,Ca apa-n valuri albăstriiDin nou, din … Citește mai mult

Ion Pillat – An Mort

de

Casa veche cu coloane albe,Parcul și mai vechi ca ea;Cerul vânăt peste care salbePier cocorii-n seara grea.Nucii negri, pajiștea deșartăȘi pustie, ca și parc și nuci,Amintirea care-mi bate-n poartăLung, în sufletul de tuci.Miros jilav de trecut și ploaie —Și mai putred și mai stinsCalendarul veșted ce-n odaieStârvul timpului l-a strâns.

Aurel Dumitrașcu – Lăsăm Totul Așa

de

Plouă mărunt în casă la noi și lăsăm totul așa. E o casăveche locuită de un cor de copii – cam blegi, dar bunicântăreți.Au venit și alții să asculte, au venit și mamele lor să lepună monede în palme. Puține. Pentru că nu iubeștenimenicântecele din casa cea veche și plouă mereu și lăsăm totulașa.În patul … Citește mai mult