https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/zaharia-stancu-port-pe-obraz https://versuri.pro/zaharia-stancu-port-pe-obraz#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=50150 →]]> Port pe obraz, port pe obraz,
Puful zilei care-a trecut,
Și pe grumaz, da, pe grumaz
O amforă din care n-am băut.
Port pe genunchi, da, pe genunchi,
Pântecul proaspăt al lunii,
Iar între dinți, țin între dinți,
Dezghiocat, miezul alunii.

]]> https://versuri.pro/zaharia-stancu-port-pe-obraz/feed 0 https://versuri.pro/omar-khayyam-amfora-asta-a-fost-ca-mine-un-nebun-de-dor-si-jale https://versuri.pro/omar-khayyam-amfora-asta-a-fost-ca-mine-un-nebun-de-dor-si-jale#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=58703 →]]> Amfora asta-a fost ca mine un nebun de dor și jale,
rob gemând în lanțuri negre: cârlionții dragei sale.
Toarta asta de pe gâtul amforei a fost odată,
braț încovoiat pe după gingașul grumaz de fată.

]]> https://versuri.pro/omar-khayyam-amfora-asta-a-fost-ca-mine-un-nebun-de-dor-si-jale/feed 0 https://versuri.pro/radu-stanca-simpozion https://versuri.pro/radu-stanca-simpozion#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=44339 →]]> Tocmai în zori se sfârși acel chef.
Nu mai aveam nici un picur în cupe.
Era plină doar amfora grea de sidef,
Dar nici unul din noi nu știa s-o destupe.
Și veni-n zbor paharnicul morții din cer
Și-o deschise c-un gest funerar, dintr-o dată.
Vinul negru din ea curse-n cupe sever
Și băurăm și amfora-aceea mai toată.
Istoviți, prăbușiți pe înaltele trepte,
N-am mai fost dup-aceea în stare să bem.
Dar paharnicul morții, deprins să aștepte,
Aștepta sus, pe-un soclu, tăcut și solemn.
În grădină păleau cupidonii de piatră
Și ghirlandele verzi de pe grinzi lunecau.
Băutura pesemne era fermecată
Căci în juru-ne toți, rând pe rând, adormeau.
Și-adormirăm și noi pân-la urmă de vinul
Pe care în zori îndrăznisem să-l bem.
Doar paharnicul morții, el singur, seninul,
Sta treaz, sus pe soclu, tăcut și solemn.

]]> https://versuri.pro/radu-stanca-simpozion/feed 0 https://versuri.pro/gellu-dorian-amfora https://versuri.pro/gellu-dorian-amfora#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=48252 →]]> Nu orice femeie este femeie, cu adevărat,
umai acele trupuri pline cu sânge ca niște bidoane pline cu vin
din care bei pe nerăsuflate
au devenit amfore pe care le dezgropi după milenii de ani,
le recompui ciob cu ciob
de la buze până la pubis, de la brațul pierdut al lui Venus
până la brațul puternic al lui Hermes,
de la coasta lui Adam până la floarea de măr
în care se ascunde șarpele.
Și când e gata, o așezi în pat,
o iubești,
lași să curgă din ea viața,
faci tot posibilul ca moartea să o uite
chiar dacă în gândul tău aceasta stă ca un as în mânecă
pentru clipele când ești făcut cioburi și aruncat
sub copitele cailor de pe un maidan fără dragoste.
Dar există și femeia care n-a fost niciodată amforă,
n-a fost ascunsă de timp în pământ,
ci doar într-un alt trup de femeie,
unde ar fi putut fi ascunși și bărbații ai căror ochi
o descoperă și o așează în patul
din care se trezesc răstigniți
alături de toți tâlharii care n-au iubit niciodată ca ei,
de la buze până la pubis,
de la șolduri până la călcâie,
până în suflet și inimă,
bând cu nesățiu dintr-o amforă pe care n-o vor mai iubi
când va fi goală.

]]> https://versuri.pro/gellu-dorian-amfora/feed 0 https://versuri.pro/ion-pillat-unei-amfore https://versuri.pro/ion-pillat-unei-amfore#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=27582 →]]> Tu, amforă, ce porți pe tine
Pecetea visului elin
Desmormântata din grădine
Umbrite încă de măslin.
Turnat-ai vin bălai ce face
Un cer de nouri, înstelat,
Și din greoaie minți opace
Alcibiade și Socrat?
Vărsat-ai, galben, untdelemnul
Pe trupul sculptural al forții?
Păstrat-ai pe altar îndemnul
Luminilor în lampa morții?
Ai fost o urnă cinerară
Sau vasul fraged de parfum?
S-a scurs prin tine apă clară?
Ai scuturat pământ și scrum?
Nu știm și nimeni n-o să știe,
Căci, amforă, rămas-ai goală.
Dar, precum ești, porți o beție
Cu mult mai grea în a ta oală.
Și înălțându-te la gură,
Sorbim Hellada și Olimpul,
Cu toate setele ce fură:
Pe noi ne-mbată numai Timpul.

]]> https://versuri.pro/ion-pillat-unei-amfore/feed 0 https://versuri.pro/ion-pillat-vedenie https://versuri.pro/ion-pillat-vedenie#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=27668 →]]> Ca ieri izvorul curge în amforă de lut,
Dar azi, pe malul apei, altarele Dianii
Se prăbușe-n ciorchine de bozii, iar castanii
Podoabă și-o dezbracă pe templul decăzut.
Ca ieri izvorul curge, dar unde mai sunt anii
Când Satirul, glumețul, și Faunul tăcut,
Veneau să-și cânte-n trestii un dor necunoscut
Și urmă de copită în crâng lăsau Silvanii?
Poteca e pustie și vremea depărtată
A zeilor din timpul cu visuri legendare –
Dar noaptea cel din urmă Centaur, câteodată,
Din codrii plini de freamăt, ieșind nemuritor,
Cu două piepturi albe sub luciul lunii, pare
Un bust uitat de veacuri pe-un soclu mișcător.

]]> https://versuri.pro/ion-pillat-vedenie/feed 0 https://versuri.pro/ion-caraion-charon-amfora-si-calul https://versuri.pro/ion-caraion-charon-amfora-si-calul#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=29817 →]]> Te zbați în sângele meu ca vidra în vârșă.
Minciogu-n heleșteul tăcerii lungi îl vâr.
Șătrarii-au scos din ape o amforă și-un cal.
Ca pe o iapă-a sa, calu-o nechează acum
păscând-o sfielnic de la umeri către oval,
de la toarte în jos și-n sus. E un drum
știut pe de rost, uitat prin târziii
(Tot pe unde intră ies copiii)
faguri ai stelelor care picură-n lac
și care dau viață grădinii. Ți-aud sufletul tot.
Ai început să faci lucruri care-mi plac.
Ai început să umbli-ntr-un cot,
într-o gleznă de iepure șchiop, într-un sân.
Vidra se zbate-n sângele calului din ce în ce mai bătrân.
Amândoi par două amfore topite
și amestecate, pe fundul apelor, cu soarele
tulbure, dar fără copite.
El o doboară sau ea îl înghite?
O! rarele, rarele, rarele
noastre agape și prozodia șchioapă a umbrei ca un clește,
pe după gâtul verii ce scapără năucă…
Șătrarii-adulmecă largul, iar apa clipocește
la mal. Se mușcă noaptea prin iarbă (și-și usucă
una alteia, rănile) cu-o jivină ciudată.
E ploaia care-ncepe sau vântul care-a stat?
Pe umerii tăcerii, aceeași veche pată.
Ca dintr-un ciur se-aude ceva din leat în leat:
un plâns, o remușcare, un semn care petrece
închipuirea. Beciuri cu piatra umed rece –
și parcă-n timp ce însăși sub veșnice cătușe
și parcă-n față spațiul movilelor ce fură
trimit pe scenă spectrul uitării-învârtecușe.
Uităm. Se-adună-n valea din ce în ce mai sură
zăpada peste pleoape, omătul peste gură
și nu se mai aude nimic. Uităm… Luntrașul
mahmur și mitologic – de-atâtea ori, o mască –
a putrezit în smârcuri sau o să putrezească
la marginile lumii. Pe o plută cât fărașul.
Deprins a trece Styxul (departe numai șoapte…)
s-a-mpotmolit în trestii gânditoare.

]]> https://versuri.pro/ion-caraion-charon-amfora-si-calul/feed 0 https://versuri.pro/nichita-stanescu-muiere https://versuri.pro/nichita-stanescu-muiere#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=32729 →]]> Ea era frumoasă foarte
Amforă cu două toarte
Viață lungă fără moarte
Și întreg lipsit din parte.
Ah, mi se făcea departe
Doamne, numai cifra șapte
Când veneam cu patru roate
Și-nhămat aveam un șarpe.

]]> https://versuri.pro/nichita-stanescu-muiere/feed 0 https://versuri.pro/nina-cassian-ma-intreb-de-cate-ori https://versuri.pro/nina-cassian-ma-intreb-de-cate-ori#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=35408 →]]> O să mă mai sărut cu marea?
Sub ce formă, șoldul meu gol
o să mai dăinuie pe țărm?
Din care privire a mea
o să se nască mirarea?
Ce resturi de amforă țipă
din timpul pe care îl sfărm?

]]> https://versuri.pro/nina-cassian-ma-intreb-de-cate-ori/feed 0