Dorul meu nebun,
Tot ce-aveam mai bun
Vream ca să ți-l spun
Ție!
Tainic să-ți șoptesc,
Ce mult te iubesc
Și să mă robesc
Ție!
Într-o noapte cu argint de lună
Așteptând ca să apari la geam
Am lăsat chitara mea să-ți spună
Tot ce eu a-ți spune nu-ndrăzneam!
Refren:
Sub balcon eu ți-am cântat o serenadă
Ca pe vremuri visătorii trubaduri.
Sus pe ce se-oprise luna să mă vadă
Cum cântam de dragul dulcii tale guri.
Toate florile-ascultau a mea tiradă
Numai tu n-ai înțeles ce dor mi-era!
Sub balcon eu ți-am cântat o serenadă
Ce-ntâi și cea din urmă-n viața mea.
În zadar priveam
Să apari la geam
Și-n zadar speram
Dacă.
Florile păleau
Și când mă priveau
Parcă îmi spuneau:
Pleacă!
Nici o floare n-a căzut pe strune
În zadar sărmanele vibrau
Singure, doar visele-mi nebune
Prefăcute-n lacrimi, picurau!
Refren.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința arzătoare a unui îndrăgostit de a-și declara sentimentele persoanei iubite printr-o serenadă. În ciuda eforturilor sale, dragostea lui rămâne neîmpărtășită, iar visurile se transformă în lacrimi.