George Gordon Byron – Beppo – Strofa – XI

Venețiene chipeșe zăreștiȘi azi, cu ochii negri, sprâncenați,Cu fețe dulci ca-n pânzele grecești,Prost imitate-n timpii-apropiați.Când pe balcon se pleacă, te gândeștiLa Venera lui Tițian (aflațiCă în Florența-i cea mai bună) sauCeva din Giorgione parcă au.

Gheorghe Deniştean – O Serenadă Ți-aș Cânta

O serenadă ți-aș cânta O serenadă ți-aș cânta dac-aș putea,Dar nu știu care e fereastra ta!Ți-aș aduce-n dar și trandafiri,În adieri firave de zefiri.Când lampagiul aprinde felinarul,Eu îmi înec într-un pahar amarul.Dar beția nu este un leacCând inimii nu pot să-i fac pe plac.Am plecat cu lăutarii după mineSă îmi salvez iubirea din ruine.Dar vioara … Citește mai mult

Eugenio Montale – Balconul

Părea un joc ușorsă schimb în nimic spațiulmie deschis, în vagă plictiseală,certul tău de foc.Am unit azi cu acest golorice motiv mai târziupe asprul nimic răsareneliniștea de a mă vrea viu.Viața când dă luminăe singura care ni se arată.Spre ea mă întorc de la aceastăfereastră care rămâne-ntunecată.

E. M. I. L. feat Butch – Cultivator de Vise

Cultivator de vise interzise de lege/sunt cultivator de vise interzise de lege/Cultivator de vise interzise de lege/Sunt cultivator de vise interzise de lege/.Sunt cultivator de vise interzise de lege/la mine-n balcon sunt rege/îmi ud plantele cu bere rece/și aștept ca timpul trece/Oricum plantele mele cresc într-o zi cât altele-n 10! /Nu înțeleg de ce/nu înțeleg … Citește mai mult

Titi Botez – Sub Balcon Eu Ți-Am Cântat O Serenadă

Dorul meu nebun,Tot ce-aveam mai bunVream ca să ți-l spunȚie!Tainic să-ți șoptesc,Ce mult te iubescȘi să mă robescȚie!Într-o noapte cu argint de lunăAșteptând ca să apari la geamAm lăsat chitara mea să-ți spunăTot ce eu a-ți spune nu-ndrăzneam! Refren:Sub balcon eu ți-am cântat o serenadăCa pe vremuri visătorii trubaduri.Sus pe ce se-oprise luna să mă … Citește mai mult

Rafael Alberti – Cântec 7

E destul un mic balconpeste râu și câțiva cai,să călătorești mereu –stând pe loc.Caii, nu se mișcă, pasc,râu-i liniștit mereu.Doar din timp în timp, trecând,un vapor îl înfioară,și văzduhul, ca să facăo mișcare, schimbă loculunui cal, pe câmp, lăsându-ltot acolo.Omul din balcon se-ntoarceîntre timp, din drumul lung –stând pe loc.

Rainer Maria Rilke – Balconul

Ca de-un pictor pe balcon dispusede strânsoarea balustradei saleși legate parcă-ntr-un buchet,chipuri care-mbătrânesc, ovale,clare-n seară par mai ideale,ca pe veci și tulburând secret.Vezi surorile acestea care,ca și cum s-ar tot dori de multde departe, se susțin ușoare,un pustiu pe alt pustiu, mai mult;și închis în grava lui tăcere,fratele, de soartă încercat,doar pe-ascuns cu mama-asemănatde-o domoală … Citește mai mult