Dorule, du-te în zbor
La căsuța cu pridvor,
La măicuța mea cea bună
Unde gândul tot mă mână,
În sătucul de sub deal
Pe al Argeșului mal.
Mândru este al meu sat,
Are case cu cerdac,
Să mă-ntorc, aș vrea, acasă
La măicuța mea duioasă,
Să-mi văd mărul înflorit
Sub care-am copilărit.
Să văd tot ce mi-e mai drag,
Pe toți oamenii din sat,
Și să mai văd fetele
Cum coase vâlnicele
Cu fluturi cu și cu mărgele
De s-a dus vestea de ele,
Mă duce dorul de sat
La măicuța mea în prag.
Și să văd dealuri cu vii
Cu struguri mari, aurii
Și izvorul din răscruce
Unde dorul iar mă duce,
Mă duce dorul de sat
La măicuța mea în prag.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund de casă, de satul natal și de mama. Evocă amintiri frumoase din copilărie și tradițiile satului, subliniind legătura puternică cu originile.