Trebuie să fie o zi tristă… dar sunt fericit
Trebuie să fie o zi tristă… dar tu mi-ai zâmbit
Te-am remarcat printre chipurile melancolice, căci tu râdeai
Te-am remarcat printre chipurile melancolice, căci la mine te uitai
Am rămas pe gânduri, suflarea mi s-a tăiat
Am plecat departe, visele tu mi le-ai luat
Vorbesc numai despre tine, te am pe buze
Mă simt ciudat dacă te stresez, îmi cer scuze
A trecut prima zi, de mii de ori eu te-am sunat
Vreau să îți aud vocea înainte să te pui în pat
Trebuie să îți zic noapte bună
Vreau să fiu prima voce ce te îndrumă
Ți-a trebuit și îți trebuie timp, e normal
Sper să nu se transforme totul în banal
Dacă aș putea, ți-aș arăta ce simt eu pentru tine
Dacă m-ai lăsa, ți-aș da și sufletul din mine
Am cunoscut o fată, o vreau numai pe ea
Am întâlnit o ființă, îi dăruiesc dragostea mea
Trebuie să înțelegi ce simt, asta sunt eu
Am încercat, nu pot să mă schimb, e felul meu
Nu am trecut cu vederea privirea ta
Ochii tăi au rămas numai în mintea mea.
Nu am ce să fac… nu am ce să fac, asta e dragostea
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentele puternice ale naratorului față de o persoană pe care o admiră. El își dorește să fie aproape de ea și este dispus să-i ofere totul, inclusiv sufletul său.