Codrule, mărite domn, of, of
Ia mai leagănă un pom.
Foaie verde, flori mărunte
Mă culcai la cap de munte.
Mă culcai la cap de munte
N-adormii două minute.
N-adormii două minute
De la-atâtea grijuri multe.
Codrule, mărite domn, of, of
Ia mai leagănă un pom. of, of
Să-mi iau murgul şi să zbor, of, of.
Mai dă-mi, Doamne, şapte sute
Să mai merg până la munte.
Două beau, două mănânc,
Două la mândra le duc.
Una să-mi rămâie mie
Poate fac vreo nebunie.
Codrule, mărite domn, of, of
Ia mai leagănă un pom. of, of
Codrule, mărite domn, of, of
Să-mi iau murgul şi să zbor, of, of.
(Codrule, mărite domn, of, of).
Codrule, mărite domn, of, of
Ia mai leagănă un pom. of, of
Sensul versurilor
Cântecul exprimă un sentiment de dor și melancolie, folosind codrul ca simbol al naturii și al refugiului. Protagonistul își exprimă dorința de a scăpa de grijile cotidiene și de a găsi alinare în natură, dar și o oarecare resemnare față de soartă.