Spuse îngerul: „Greșit-ai
Făptuind ce-ai făptuit.
Bine-i să trăiești ca floarea
Să urăști precum cățeii,
Să te războiești ca mieii.”
„Nu-i așa, răspunse omul,
Ne-nfricat de arătări,
Numai îngerii greșesc,
Căci ei pot trăi ca floarea
Pot urî precum cățeii
Și purta război ca mieii.”
Sensul versurilor
Piesa prezintă un dialog între un înger și un om, în care omul critică ipocrizia îngerilor. Versurile sugerează că îngerii, spre deosebire de oameni, au privilegiul de a trăi în contradicție cu natura lor, fără a suporta consecințe.